Scurt istoric al Seminarului Teologic

 "Veniamin Costachi" de la Manastirea Neamt

Arhid. prof. Ioan Ivan

Pr. prof. Ioan Mihoc

Cautand sa desprindem file de istorie legate de existenta Manastirii Neamt observam ca specificul vietii monahale a fost impletit permanent de activitati noi materializate in scoli bisericesti, bolnita pentru batrani si invalizi, ospicii, farmacii, tipografii, etc. Manastirea Neamt a fost multa vreme singurul asezamant al tarii, raspanditor de credinta si cultura. Calugarii acestei manastiri erau cei mai invatati oameni ai tarii. Ei dadeau satelor preoti, cancelariei domnesti functionari, de aici se alegeau vladicii tarii.                                                                                                       foto epoca
Grija pentru invatatura a fost o preocupare permanenta inca din sec. al XV -lea cand exista pe langa Manastire o scoala in care s-au copiat foarte multe texte[1].
Sistemul de”scolarizare” din secolul al XV-lea era cel specific scolii de”gramatic”, scolii de chilie, cu parinti initiati pe langa care se formau fratii randuiti de staretul Manastirii. Despre un invatamant ”sistematic” (cu programa, cu personal didactic, cu cataloage si alte documente de evidenta si de urmarire a invatamantului) nu se poate vorbi la Manastirea Neamt decat din secolul al XIX - lea. Secolele XVI, XVII, XVIII au fost eclipsate, in ceea ce priveste invatamantul, datorita momentelor grele prin care trecea Moldova.
         Desi s-a vorbit de scoala lui Ilarie din 1821, de scoala lui Neonil din 1834[2], o scoala propriu-zisa ia fiinta in anul 1843, “scoala duhovniceasca” a staretului Neonil, care a functionat pana in 1848. Pentru stiintele religioase si limba elineasca a fost adus ca profesor Neofit Scriban (1843-1846)[3]. Cu anul 1846 la aceasta scoala s-au primit “ucenici” si de la alte manastiri. Scoala a functionat cu 3 clase si 3 profesori, iar ca materii erau: stiintele religioase si limba elina, regulile liturgice si muzica psaltica. Au frecventat cursurile acestei scoli 60 de elevi.

Datorita evenimentelor din anul 1848 scoala si-a intrerupt activitatea[4]. N. Iorga a numit scoala lui Neonil, din anii 1843-1848, “scoala greco-romaneasca”[5]  de la Manastirea Neamt. Ca local a folosit arhondaricul manastirii[6].

Tot staretul Neonil Buzila (a staretit in trei randuri: 1-23 octombrie 1834 – 1(12) noiembrie 1835; 2-11 aprilie 1838 – 27 decembrie 1839; 3-19 iunie 1843 – 16 octombrie 1853)[7]  ridica pe terenul pe care se afla actualul Seminar, teren caruia i se spunea “mai jos de odaie” (adica mai jos de gospodaria manastirii) o cladire in forma de careu cu trei laturi numai cu un rand de chilii, “imbratisate de largi cerdace” si la mijloc cu Paraclisul Sfantului Mucenic Pantelimon.

In acest loc a existat o bolnita a batranilor, despre care nu s-a retinut cine a facut-o. S-a pus pe seama staretului de la Neamt Varlaam (1716…), care ajunge episcop de Husi de unde trece la Radauti ( inainte de 21 aprilie 1745)[8]. Varlaam ar fi restaurat-o si a inzestrat-o cu sase vaci si doua prisaci cu stupi[9]. In anul 1779, cand Sfantul Cuvios Paisie a venit la Manastirea Neamt ca staret, aceasta bolnita era in functiune. Un incendiu devastator din 12 februarie 1841 a desfiintat-o desi fusese restaurata la 20 septembrie 1820, de catre Domnul Scarlat Alexandru Callimachi[10].

S-au construit chilii “particulare” iar pe locul bisericutei s-a ridicat o casa destinata pentru scoala de pregatire a fratilor si monahilor nestiutori de carte[11]. Mai pe urma acea casa a fost folosita pentru cancelaria manastirii si pentru telefon, iar dupa primul razboi mondial a devenit casa librariei manastirii si a telefonului.

Bolnita despre care am relatat a avut o pisanie si o “marca” (stema) care in prezent se afla fixate pe paraclisul Seminarului (partea de la parter, la absida Sfantului Altar de la paraclisul ridicat in anul 1843)[12].

Continutul pisaniei sapat in piatra cu caractere chirilice este acesta: “Aceste chilii toate impreuna cu Paraclisul s-au facut de catra Maria Sa Prea Inaltatul Domn Scarlat Alexandru Callimah Voievod – insa si cu ajutorul manastirei. In zilele Prea Sfintiei Sale Mitropolitului Moldovei Veniamin Costache, prin osardia, osteneala si staruinta noastra Ilarie Arhimandrit si staret al Sfintelor Manastiri Neamtu si Secu si spre vesnica pomenire s-au insemnat pe aceasta piatra 1820 septembrie 20”.

Cat priveste marca sau stema, de forma circulara (rotunda) de piatra are reproducerea unei steme dupa modelul folosit de Mihail Strilbitchi la unele tiparituri[13]. In cercul exterior al stemei este sapat inscrisul “ Pecetea si bourul tarei si al pamantului Moldavei 1820 ...[14]

Prin incendiul din anul 1841 Manastirea a ramas fara un local pentru bolnita. Staretul Neonil impreuna cu soborul Manastirii au socotit de nevoie sa ridice o alta bolnita si au fixat locul de amplasare “mai jos de odaie”, adica pe locul unde astazi se afla cladirea Seminarului. Cladirea bolnitei  noi a avut aceeasi forma de U (careu) cu trei laturi, doua parti cu chilii si la mijloc un paraclis tot in cinstea Sfantului Mucenic Pantelimon. Paraclisul acesta a avut si pisania lui, care in prezent nu se mai stie de ea. Pisania avea urmatorul continut: “ Acest paraclis final zidit de binecredinciosul  domn Scarlat Calimah voievod la anul 1820, la bolnita veche dupa cum pe alaturata piatra se vede. Apoi la anul 1841 fevruarie 17 din intamplare arzand, s-au ridicat cu totul  din temelie si s-au zidit aice din nou impreuna cu toate chiliile dimprejur, dupa cum se vede, in zilele binecredinciosului si de Hristos iubitor domnului nostru Mihail Grigoriu Sturza[15] voevod cu cheltuiala Manastirii si ajutorul iubitorilor de Hristos patrioti. Savarsindu-se in vremea staretiei Prea Cuviosiei Sale Chir Neonil Arhimandrit si Staret Manastirilor Neamtu si Secu – la anul 1843”[16].

Cladirea “mai jos de odaie” s-a dovedit in scurt timp a fi nepotrivita pentru bolnita fiind prea departe de Manastire, prea aproape de gospodarie din care cauza nu se putea asigura linistea necesara bolnavilor si suferinzilor. Din aceasta cauza s-a hotarat construirea unui alt local “ mai sus de Manastire” in aceeasi forma de careu cu trei laturi si un paraclis  inchinat Sfantului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.           

Dupa evacuarea cladirii “de mai jos de odae”, s-a amplasat tiparnita si “scoala duhovniceasca”, cunoscuta ca ”scoala duhovniceasca a lui  Neonil” pana in anul 1848, cand din pricina intamplarilor din acel an s-a intrerupt pentru un timp.

Totusi, organizarea invatamantului teologic monahal incepe sa fie din ce in ce mai necesara. Se fac planuri de reorganizare a scolii nemtene. Este promovat acest plan la staruinta fratilor Filaret si Neofit Scriban, initiat de soborul Manastirii (cu aprobarea domnului Grigore Alexandru Ghica si al mitropolitului Sofronie Miclescu), si pus in practica prin ravna neobosita a arhimandritului Dionosie Romano, numit staret pe viata al Manastirii Neamtu[17]. La 2 martie 1855 Alexandru Ghica semneza ofisul pentru deschiderea seminarului de la Manastirea Neamt.

Dupa acest plan, seminarul, care lua fiinta, cuprindea trei cicluri: normal, gimnazial si teologic - corespunzatoare ciclurilor de invatamant:primar, secundar si universitar. Prima categorie cuprindea 4 ani de studiu, a doua opt si ultima 4 ani.

Hrisovul instituia programa analitica a celor 3 sectiuni de invatamant si mai multe dispozitii regulamentare, precum:

- Partea stiintifica va sta sub o epitropie  speciala, compusa din Mitropolit, Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice si Inspectorul general al scolilor, care va avea indatorirea de a aduce seminarului toate  imbunatatirile ce vor fi reclamate in cursul functionarii,precum si inzestrarea cu material didactic, dezvoltarea bibliotecii si introducerea de materii facultative etc;

- Cursurile se vor tine in limba romana  si, pe langa limbile clasice prevazute in programe, se vor putea infiinta si catedre pentru invatarea limbilor moderne;

- Obiectele de partea spirituala vor fi sub supravegherea exclusiva a Mitropolitului;

- Celelalte obiecte de invatamant din clasele primare si gimnaziale vor fi sub supravegherea Mitropolitului si a Departamentului Instructiunii Publice, ca sa fie la fel cu celelalte scoli.

      In fiecare an autoritatea conducatoare a Seminarului  urma sa trimita Departamentului Cultelor si Instructiunii Publice si Epitropiei teologice, o situatie clara asupra mersului scolii. La examene urma sa asiste un delegat al Mitropolitului si unul al Ministrului. Profesorii scolilor primare si secundare vor fi numiti de Minister si de Mitropolit, iar cei ai facultatii teologice de Epitropia seminarului. Ca sa aiba elevi in toate clasele celor 3 grade de invatamant, Epitropia seminarului hotara infiintarea unui nou internat. Daca unii din elevi se vor distinge la invatatura si buna purtare si ar dori sa se specializeze in una din ramurile invatate in seminar, ca sa poata fi profesori, vor putea fi trimisi la Universitatile din strainatate, pentru a urma doctoratul. In interesul scolii se va cauta sa se imbunatateasca tipografia manastirii, imbogatindu-se cu tot felul de caractere tipografice ca sa poata tipari si carti straine. Pentru usurarea studiului stiintelor naturale si al agriculturii se va face o gradina botanica si de pomologie, precum si o ferma model.

      Dupa retragerea lui Neonil urmeaza un scurt provizorat (la staretie si la conducerea viitoarei scoli venind arhimandritul Antonie Dumbrava, de la Manastirea Bogdana), si apoi este instalat staret la 29 mai 1855 arhimandritul Dionisie Romano[18]. Noului numit, domnul tarii ii scria la 14 mai : “ pentru ca manastirea Neamtu si Secu sa poata sa raspunda dorintei fondatorilor si propasirii timpului, avand nevoie de o directie nemerita (…) si totodata fiindca programul seminarului de acolo s-au infiintat dupa insasi cererea si dorinta soborului, ce s-au patruns adanc de aceasta neaparata si sfanta trebuinta (…). Noi, in privire, ca pentru a prospera si aceasta institutie si atrage dupa sine rezultate folositoare, urmeaza trebuinta de un barbat luminat si cu stiintele cerute, spre a putea duce atat pe manastire la ceruta imbunatatire cat si pentru a aplica intocmai programul citat; in aceste scopuri si intru cunostintele ce aveam despre instructia temeica ce posedati in ramul teologic, ci precum dau de dovada deosebitele scrieri ce ai dat la lumina, te randuim cu placere locotenent de staret la numitele manastiri unde isi ia si metania si isi pune inainte ca pasind de indata in aceasta indatorire, la care te chiam numai singurul merit ce ai. Sa te sarguiesti a raspunde cu totul dorintelor Domniei noastre aratate mai sus, la restatornicia turmei administratiei si raspandirea luminei invataturilor in acele sfinte locasuri[19].

Acelasi domnitor se adreseaza catre logofatul tarii Gheorghe Sturza: „Numind acolo (la Neamt –n.n.s. M. G.) locotenent de cuviosul Arhimandrit Dionisie pentru ca sub directia inteleapta a unui barbat ca acesta sa poata prospera acele Sfinte Locasuri[20]  precum si la Seminarul proiectat … cer sa se instaleze Arhim. Dionisie Romano care va cauta sa apere reforma pentru care a fost ales”. Plin de sperante comunica lui Filotheiu, Episcopul Buzaului, vestea cea buna inca din 31 iulie 1855, scriindu-i: “iti aduci aminte si acum de cate ori am vorbit cu Prea Sfintia Voastra pentru felurite asezaminte publice intre cari si infiintarea unei biblioteci obstesti si chibzuiam locul cel mai convenabil pentru acest scop. Locul fu hotarat la Neamtu. Aici se va deschide o scoala care va fi cea dintai de felul ei,”[21].

Narcis Cretulescu in Manuscrisul 171, p. 318 si 320 prezenta astfel Seminarul cel Mare de la Manastirea Neamtu din 1856: “Arhimandritul Dionisie Romano, cand a fost staret in manastirea Neamtu, din ordinul lui Grigorie Ghica Voda au zidit un edificiu, pentru seminarul mare, pe 16 ani cu studenti dintre calugari, cu profesori calugari. Edificiul era foarte spatios, cladit la al doilea rand pe coltul patratului manastirii deasupra trapezei cu doua fatade mari. O fatada spre afara din manastire spre sud, spre biserici spre muntii Plesuri. Pe fatada, era o evanghelie foarte mare de piatra cioplita. Evanghelia era deschisa, foarte bine era instalata, iar pe Evanghelie era scris cu slove mari de aur titlul: “Eu sunt Lumina lumii”.

Aceasta inscriptie era asa de mare ca se putea ceti de pe coasta schitului Vovidenia.

Pe fatada catre manastire era un alt frontispiciu cu alta cruce mare aurita, cu alta Evanghelie pe care tot cu litere de aur se citea: “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata”. Eu, scriitorul Narcis, sunt elev din acest mare seminar si aveam numele Narcis Costescu.”

In luna februarie 1856, domnitorul Grigorie Alexandru Ghica a vizitat Manastirea Neamt. Cu acest prilej staretul Dionisie Romano i-a adus la cunostinta cele ce s-au facut in putinul timp de cand a venit staret al manastirii dandu-i si un raport scris in care, printre altele, arata ca “ s-a reorganizat seminarul… zidind sali noi, camerele studiosilor si profesorilor, in fruntea acestei scoli este un rector, cursurile sunt predate celor 83 de calugari de catre trei profesori, s-au inceput lucrarile de constructie la un arhondaric de care manastirea are nevoie; s-a cladit “un internat in dosul scoalei publice din targ (-ul Neamt)” in care manastirea intretinea 15 copii anual dar se fagaduieste ca va ajunge la 50; in aceasta scoala lucreaza patru profesori si doi pedagogi; s-a reorganizat biblioteca si o casa de lectura numind un bibliotecar[22].

La raportul scris prezentat la 29 februarie 1856 de Arhimandritul Dionisie Romano, din ofisul domnesc al lui Grigorie Ghica nr. 11 din 10 martie 1856 desprindem unele aprecieri: “ …ne-am lamurit despre reformele si imbunatatirile ce ati introdus in administratia acestui sfant locas. Aceste reforme despre care in mare parte ne-am incredintat insine, executate in scurtul timp de cand ocupati postul staretiei, ne-au dat pipaite dovezi despre bunele si inteleptele cugetari”.

Este de remarcat ca in Seminarul Monahal de la Manastirea Neamt invatamantul a fost sustinut de cadre competente. In anul 1855 a fost adus ca “rector” al Seminarului Ghenadie Popescu, care avea studii la Arad si Pesta. In jurul acestuia s-au strans cativa calugari cu alese preocupari carturaresti, cum ar fi: Clement Nicolau, Policarp Popescu (viitor arhiereu), Macarie Solescu, Damaschin Mateescu, Sofronie Varnav, Iosif Gheorghian (viitor arhiereu), Nechifor Spranceana, doctor in Teologie si Filosofie la Viena[23]. La sfarsitul anului scolar 1855-1856 Seminarul s-a prezentat cu bune rezultate. Au participat la acest moment: Nectarie Hermeziu, aghiotantul Domnitorului Grigorie, vornicul Grigore Guia, ministrul cultelor, Dionisie Romano staretul manastirii si postelnicul Constantin Varnav, doctor in medicina, delegatul culturii poporului[24].

Sentimentele patriotice ale vietuitorilor de aici s-au aratat (cu prilejul marilor momente) in vremea pregatirii Unirii Tarilor Romane in anul 1856. Acum “toti calugarii de la manastirea Neamt in frunte cu staretul” si-au dat adeziunea pentru alcatuirea comitetelor unioniste[25].

In timpul infaptuirii unirii (ianuarie 1859) elevii Seminarului, care functiona atunci in manastirea Neamtului, au ridicat o movila mare in curtea scolii (in fata actualului seminar) si au declarat-o “Movila Unirii”[26]. In acest loc (in gradina scolii) si pe coasta schitului Vovidenia se canta in cor “Cantecul lui Cuza Voda” compus de elevul Nicolae Costescu si pus pe note de fratele Mihail Ardeleanu[27].

 Az cu bucurie Tarile unite ,

Sa strigam cu glasuri da-ni-l Doamne Sfinte.

Pre bunul nostru Domn si Stapanitor

Ce de mult doream sa-l vedem pe tron

Cu pacinica viata si ani indelungati

Moldoveni – Romani cu totii sa strigati:

Da-ni-l Doamne Sfinte si ni-l intareste

Si de toti vrajmasii bine il pazeste.

Pe Alexandru Cuza print Moldo-Roman,

Ce l-au ales Patria dintru al ei sau san.

Ca el sa domneasca Tarile unite,

Ce de multe veacuri au fost despartite.

Az mare bucurie Patria au primit

Cand pe al sau tron pe Domn au suit.

Pe Alexandru Cuza printul voevod

Din a Patriei sanuri bunul stranepot

Caci cu a lui suire p-al Tarilor tron

Va domni mult bine pe veacuri de om.

Va dantui s-o pace pe timpuri de ani

Ne mai avand grija de vechii dusmani

In a carora jugare Tara mult gemea

Cand cu a lor pradare de tot o saracea.

Dar Pronia cereasca ne va randui

Pe Cuza in domnie il va imputernici.

Ca prin el sa fie Tara liberata

Ce de atatea veacuri de Bogdan e data

Dusmanilor de turci ce ca niste fiara

In mai multe randuri de tot o stricara.

Iar voi batranilor, tineri si copii

Toti in palma plesniti cu glas de bucurii.

Pe Dumnezeu rugati ca sa miluiasca,

Pe Alexandru Cuza si sa-l inzileasca.

Az Tarile unite trebuie sa serbati,

Si pe Domn de bine cu toti sa-l urati.

Traiasca ,Traiasca Domnul sa-l sporeasca

Pacinica Domnie lui sa-i daruiasca.

Aceasta manifestare era rezultatul actiunii patriotice pe care au insuflat-o profesorii unionisti: Ghenadie Popescu Banatanul (doctor in teologie, fost superior al Bisericii romane din Budapesta), Sofronie Varnav (a stat la Paris in cercul unionistilor) infocat luptator pentru unire, Dionisie Romano Transilvaneanul (ajuns episcop la Buzau), ieromonah Benedict (profesor) si multi altii[28].

Invidia, neintelegerea, cerintele materiale necesare sustinerii unei institutii de invatamant cu grad inalt la Manastirea Neamt au ingrijorat pe cei din administratia manastirii. Acest lucru a facut ca in timpul cat a fost director Nichifor Iliescu Spranceanu sa se confrunte cu mari greutati materiale pe care le-a raportat Ministerului Cultelor in cateva randuri.

Aceasta situatie duce in cele din urma la desfiintarea seminarului elevii fiind nevoiti sa plece la alte scoli.

Din cele doua serii care au terminat Seminarul cu opt clase, cat si din cei care la desfiintare, in anul 1864 , s-au transferat la alte seminarii si scoli diferite unii au ajuns sa aiba demnitati in Biserica: Narcis Cretulescu arhiereu, profesor si rector  al Seminarului din Husi, Coman Aramescu Donici mitropolit primat (ambii cu metania la Neamt); Ion Negre ajuns profesor la Piatra Neamt, Al. Podoleanu profesor de muzica, compozitor si dirijor.

      Printre profesori subliniem si prezenta lui Ioan care a predat Muzica Vocala si a organizat corurile de la Manastirile Neamt, Varatec si Agapia si s-au format elevii care au putut dirija corul in lipsa lui, printre care s-au remarcat Doroftei Iordachiu din Manastirea Neamt.

      Dupa desfiintarea seminarului in 1864 a urmat o perioada (1864-1870) in care a functionat la Manastire o scoala primara cu patru clase, iar din1870 continuand doar vechea scoala de chilie, solicintandu-se permanent reinfiintarea ”daca nu a unei scoli mai inalte, macar deocamdata a unei scoli rurale”, si astfel se infiinteaza la 25 mai 1901 o scoala de cantari bisericesti.

      In toamna anului 1864, deci dupa terminarea anului scolar 1863-1864, ospiciul din Manastirea Neamt este recunoscut ca asezamant oficial si este pus sub supravegherea directiei sanitare care se infiinteaza in cladirea ridicata  in 1843 “mai jos de odae” unde va ramane pana la 23 aprilie 1906 cand se va face primul transport de 40 de bolnavi la Socola- Iasi[29].

      Timp de peste 40 de ani s-au rinduit multi pacienti in ospiciul de boli  nervoase de la Manastirea Neamt, instalat in cladirea fostului Seminar. Bolnavii foloseau “Movila Unirii” ca loc de destindere din care pricina unii i-au zis “Movila Nebunilor”. Este deja cunoscut ca intr-o vreme si poetul Mihai Eminescu  a stat in acest ospiciu asa cum s-a relatat in cateva numere din ziarul-revista a Semianrului de aici si care a ramas nefinalizata din pricini necunoscute. Totusi V. R. Sutu a publicat in Evenimentul nr.112, din anul 1904 un articol intitulat “Eminescu la Manastirea Neamt”.

      Fiind ocupat localul fostului Seminar de catre ospiciu, o scoala chiar si de pregatire primara nu putea functiona in acest spatiu, evenimentele care s-au succedat au facut ca pregatirile fratilor si parintilor cu cele cateva notiuni de tipic, cantari bisericesti sa se continue doar in spatiul incintei din jurul bisericii “Inaltarea Domnului”. In anul 1912, staretul Valerie Moglan a cerut infiintarea unui seminar monahal, si desi aprobat in scripte, nu a putut functiona din cauza ca ar fi avut ca spatiu localul vechiului seminar. Dupa primul razboi mondial, in anul 1922 s-a incercat din nou infiintarea unui Seminar monahal dar nu s-a obtinut decat infiintarea unei scoli monahale primare cu trei sectiuni: 1. Materii religioase si cantari bisericesti; 2. Scoala primara pentru adulti si nestiutori de carte cu un curs complimentar; 3. “rocadele” calugaresti teoretice si practice[30].

AL DOILEA SEMINAR MONAHAL DE LA MANASTIREA NEAMT 1925-1928

       Dupa mari eforturi si interventii, s-a obtinut aprobarea pentru infiintarea unui Seminar monahal la Manastirea Neamt la data de 15 octombrie 1925. Initiatorii acestei actiuni au fost episcopul Nicodim Munteanu, viitorul Mitropolit al Moldovei si Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Arhiereul Valerie Moglan si Staretul Manastirii Neamt Daniil Ciubotaru la care s-a asociat si Episcopul de Hotin, Visarion Puiu la intocmirea regulamentului de functionare al acestui seminar. Dintre personalitatile invatamantului teologic universitar care s-au implicat activ au fost: Nechifor Crainic, Vasile Ispir, Ioan Savin,arhim. Iuliu Scriban, Firmilian Marin, ministrul Vasile Goldis, ministrul Al. Lapedatu etc.

      Conducerea seminarului, provizoriu, a avut-o Episcopul Nicodim Munteanu pana la venirea de la studii din strainatatea a arhimandritului Laurentiu Busuioc. Subdirector Iacob Chiticaru, spiritual-duhovnic Ierom. Ghimnazie Ifrim, mai apoi Ierom. Ambrozie Nichifor, secretar Vucol Dornescu urmat de Vasile Grecu. Profesori: Daniil Ciubotaru, Ioan Barliba, Victor Motoc, V. Stetin, V. Gheorghita, Arhid. Filotei Morosanu- muzica bisericeasca si vocala, Vucol  Dornescu, Vasile Grecu, A.Bucur, Gr. Schileriu, Dumitru Pelu, Mircea Vasiliu, Gr. Pantaru, Vasile Filipov, Dr. M. Bontescu, medicul internatului etc.

      Elevii care se puteau prezenta la acest seminar puteau fi de la orice Manastire din tara. In timpul celor  trei ani scolari cat a functionat au fost un numar de 101 de elevi( clasa I- 33; clasa a II-a –33; clasa a III-a –35)

      Pregatirea se facea dupa o programa asemenea cu cea de la seminariile pentru pregatirea clerului de mir si cu cateva discipline privind viata monahala. Desi rezultatele scolare s-au calificat ca fiind destul de bune, totusi aparitia unor disensiuni pe plan local au condus la desfiintarea seminarului si transferarea lui la Manastirea Cernica.

      Cum pe langa Seminarul Monahal de la Manastirea Neamt fiinta si o scoala de cantareti cu patru clase, ea a continuat in acelasi loc ca si seminarul, adica in cladirea din partea de “de din  jos de odae”. In anul 1937 aceasta scoala de cantareti bisericesti a trecut sub jurisdictia Mitropoliei Moldovei-Iasi cu titulatura: “ Scoala de muzica bisericeasca”. Pentru parintii din Manastirea Neamt aceasta scoala de muzica bisericeasca era considerata tot ca un seminar, de aceea se ivesc aspecte necorespunzaroare si in inscrisurile din arhiva, aceasta scoala numita “Seminar de muzica” a functionat pana la incendiul din 13/14 octombrie 1938 in vechiul local, dupa care s-a mutat in alte incaperi din Manastire, cladirea deteriorata de incendiu fiind supusa unor lucrari de restaurare de proportii deosebite cu etajare si alta compartimentare.

La 29 iunie 1935, Manastirea Neamt a castigat un proces prin care i s-a retrocedat vatra inconjuratoare de circa 14.000 ha. In anul 1937, la 2 septembrie, Patriarhul Miron Cristea a vizitat Manastirea Neams si printre altele dorea, ca din veniturile ce se vor realiza din exploatarea terenurilor redobandite sa se faca in aceasta Manastire:

1. O scoala duhovnoceasca de o inalta cultura teologica care sa fie o podoaba a Bisericii Ortodoxe;

2. O tipografie care sa ajunga iarasi ca si in trecut, caci limba frumoasa romaneasca s-a format si s-a scris nu in alta Academie, ci aici in aceasta tipografie de la Neamt, pe ale caror mineie si carti batrane, pe care cine le citeste astazi ramane incantat si inaltat sufleteste;

3. Sa se faca si o sectie de icoane bisericesti in care sa se picteze sfintele noastre icoane pe care taranii nostri le iau cu toata dragostea si sfintenia;

4. Sa se dea ajutor Spitalului din Targu Neamt pentru ca astfel pe langa mangaierea sufleteasca sa dam  si alinare durerilor trupesti.  Si mare ar fi bucuria ca, dintre monahii care au facut seminarul, unii sa  faca si medicina. Si astfel vom ajunge sa fim o institutie bine inchegata si formata.

      Manastirea Neamt e in fruntea tuturor Manastirilor din tara si va ajunge sa fie intaia Manastire din intrega lume ortodoxa[31]. 

Dupa incendiul din 13/14 octombrie 1938, din cladirea Seminarului a ramas doar un morman de moloz. Mitropolitul Nicodim primind vestea despre aceasta nenorocire , de la Iasi a incurajat pe parinti prin cuvintele: “Asa a fost voia lui Dumnezeu; pe temelia ei, tot El ne va ajuta sa zidim o alta cladire si mai mandra” si, ea s-a realizat in timp de doi ani peste o parte din zidurile vechi ridicandu-se etaj cu paraclis tot in cinstea Sfantului Mucenic Pantelimon, cum se vede la intrarea in el avand icoana acestui Sfant Mucenic cu inscris chirilic.

O piatra de marmura alba, asezata la fatada dinspre sosea are inscris urmatorul text: “In numele Tatalui si al Fiului si al Sf. Duh s`au zidit acest seminar pe temeliile Seminarului din 1821 care avea numai parter si arsese in 1938. Lucrarile s`au savarsit cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului Nicodim, Mitropolitul Moldovei, cu cheltuielile Sf. Monastiri Neamtu si sub grija comitetului condus de staretul Melhisedec, egumenul de Secu Vasian si Ghenadie ales de sobor, terminandu-se lucrarea in anul 1939”.

Intr-o conferinta tinuta la Radio de catre Mihai Tican Rumano in ziua de 16 noiembrie 1942, aparuta si in brosura la Tipografia M. Neamt, in acelasi an, la pagina 14 se vestea: “Palatul seminarului monahal este o impunatoare cladire cu doua etaje, cu cerdace mari imprejur si cu paraclisul Sfantului Mucenic Pantelimon la mijloc, raspunzand in totul menirii sale, sali de cursuri, ateliere, dormitoare, baie, spalatorie.

Durata cursurilor acestui seminar este de 5 ani – 4 ani de studii si al cincilea de practica; se primesc aici tineri intre 15-25 ani, de oriunde din tara, cum si fratii trimisi de celelalte manastiri. Monahii din Manastirea Neamtu nu pot fi hirotoniti fara absolvirea acestui seminar. Apoi fratii si monahii elevi mai sunt obligati sa invete si o meserie intr-unul din atelierele manastirii, precum si pomicultura si zootehnia. Elevii sunt scutiti de orice taxa scolara si de intretinere…”

 Seminarul monahal superior de la Manastirea Neamt - septembrie 1948 - iulie 1952

 In spatiul Mitropoliei Moldovei si Sucevei – actuala Mitropolie a Moldovei si Bucovinei, cu toamna anului 1948 s-a decis infiintarea a doua seminarii monahale: unul pentru monahi la Manastirea Neamt si unul pentru monahii la Manastirea Agapia (in primul an la M-rea Varatic pana la pregatirea spatiului la Agapia). Aceste seminarii nu erau in subordinea Mitropoliei Moldovei si Sucevei ci erau subordonate Administratiei Patriarhale, insasi Manastirile Neamt si Agapia fiind declarate stavropighii ale Patriarhiei Ortodoxe Romane – Bucuresti.

Reglementarea functionarii acestor seminarii monahale s-a facut prin dispozitii si reglementari speciale – cu programe adecvate vietii monahale. A existat un termen de la inceputul redactarii Regulamentului pentru aceste seminarii monahale si pana la aplicarea lui. Inceperea s-a facut in vara anului 1948 iar cursurile s-au inceput in anul 1949 cu 1 februarie, desi anul scolar s-a socotit ca fiind anul 1948-1949.

Referindu-ne numai la Seminarul monahal de la Manastirea Neamt am aratat ca aici a functinat un invatamant in scoli de pregatire monahala care in decursul timpului au avut titulaturi diferite ca: Scoala duhovniceasca ”Neonil”; Scoala duhovniceasca „greco-latina”; Scoala de adulti; Scoala de cantari; Scoala manastirii de muzica bisericeasca…, de cantari bisericesti…; Seminar de muzica bisericeasca; Seminar monahal, Seminar monahal superior, Seminarul monahal „Patriarhul Nicodim”…etc.

Cu data de 1 februarie 1949, Ministerul Cultelor, cu adresa nr. 1487 comunica lista personalului didactic – aprobat pentru a functiona la catedrele ce se indicau pentru fiecare cadru didactic. Printre primii profesori numiti au fost o serie de Arhierei vicari si locotenenti de episcopi, care, scosi de la posturile in care functionasera pana acum, practic nu mai faceau parte din plenul Sfantului Sinod – era aceasta o forma de „epurare” a membrilor Sfantului Sinod.

Arhiereii care au fost numiti la Seminarul monahal de la Manastirea Neamt cu 1 februarie:

-     Episcopul dr. Partenie Ciopron fost episcop al armatei (prin desfiintarea Episcopiei Armatei);

-     Arhiereul Atanasie Dinca Barladeanul;

-     Arhiereul Eugen Laiu Suceveanul;

-     Arhiereul Pavel Serpe Ploiesteanul.

S-a mai adaugat si Arhimandritul Laurentiu Busuioc, fost director al Seminarului, care a functionat la Manastirea Neamt in anii 1925-1928.

Cu o alta adresa Ministerul Cultelor din 10 februarie 1949 – nr.3047, comunica numirea ca director al Seminarului Monahal din Manastirea Neamt, cu data de 1 februarie 1949 a episcopului dr. Partenie Ciopron.

Cursurile anului scolar 1948-1949 s-au deschis la 7 februarie 1949. Seminarul a inceput cu doua clase, cu elevi dintre parinti de la mai multe manastiri si, majoritatea alcatuind-o cei din Manastirea Neamt. Deschiderea activitatii nu a putut avea loc in localul Seminarului reinnoit in anul 1939, deoarece acest local era inca sub folosirea organelor de stat in special ca lagar pentru detinuti “politici, clerici” de o anumita nuanta confesionala. Numarul detinutilor varia intre 40-50 de persoane. Nimeni nu avea acces la intrare in local, doar un delegat al Manastirii avea aprobarea de a veni la postul de garda in unele zile fixate pentru a lua lenjeria murdara si a o aduce la spalatoria manastirii si dupa ce era spalata si uscata o aducea si o preda santinelei. Parintii care isi mai amintesc de acest fapt ca Protos. Nifon Corduneanu, Episcop Vicar Gherasim Cucosel confirma acest lucru si arata ca fostul frate Mitrofan Baltuta (ajuns exarh al manastirilor Mitropoliei Moldovei si Sucevei – Bucovinei – decedat iunie 1995) care a fost dupa aceea absolvent al Scolii de cantareti bisericesti – sectia monahala – de dupa 1952, a implinit aceasta ascultare.

In aceste conditii cursurile s-au inceput la arhondaricul Manastirii unde li s-au pus elevilor si dormitoare la dispozitie, iar masa li se servea la trapeza manastirii. La 14 februarie 1949 directiunea seminarului raporta Patriarhiei situatia precara in care trebuia sa-si desfasoare activitatea. Motivarea se facea discret aratandu-se ca localul “era ocupat de altcineva”. Acel  « alt cineva » am aratat mai inainte cine era. Cu raportul nr. 26 din 1 martie 1949 Seminarul arata Patriarhiei ca localul a fost evacuat si a fost preluat de la autoritatile militare de catre administratia manastirii, de la care fusese luat. Se manifesta speranta ca peste putin timp se va putea desfasura activitatea in localul propriu al Seminarului – ceea ce s-a si intamplat. Treptat s-au aprobat si posturile administrative ale scolii, secretar, contabil, administrator, magazioner, bucatar si personal de serviciu.

Aprovizionarea Seminarului era anevoioasa – fondurile fiind insuficiente, ceea ce a condus la a se cere Patriarhiei aprobarea ca manastirile care aveau elevi la aceasta scoala sa fie obligate sa trimita anumite alimente ( raport nr. 23 din 24 februarie 1949) ceea ce s-a aprobat. Totodata elevii au trebuit sa-si asigure si un minim de inventar: tacamuri, pat, saltea, perna, paturi, etc. manastirea a pus la dispozitia seminarului o caruta cu doi cai pentru aprovizionarea de la Tg. Neamt. La 26 februarie 1949 Seminarul informa Ministerul Cultelor ca tot inventarul de care se serveste este proprietate a Manastirii.

Activitatea didactica era mult ingreuiata de lipsa unei programei si a manualelor ( raportul nr. 22 din 24 februarie 1949). Tot in luna februarie se solicita Patriarhiei aprobarea unor posturi pentru urmatoarele persoane: Dionisie Cretu – spiritual; Demostene Tebeica – secretar; Sofian Boghiu la catedra de pictura si sculptura ( rapoartele 5-6 din 9 februarie  1949).

Directoratul Episcopului Partenie Ciopron a fost pana in aprilie – mai 1949 fiind transferat in post de vicar patriarhal la Bucuresti. In locul lui a fost numit Arhiereul Emilian Antal, care la plecarea de la Neamt a lasat Seminarului o trasura cu doi cai cu rotile protejate de cauciuc. Dupa Emilian Antal a urmat la directie Arhiereul Pavel Serpe care a fost un timp si Staret al Manastirii Neamt, iar pe urma numai director al Seminarului si, fiind scos la pensie i s-a fixat ca loc de retragere Curtea de Arges, cu 1 august 1952.

Intre anii 1949-1952 corpul profesoral a sporit aflandu-se inscrisi printre profesori urmatorii : Benedict Ghius, Nicodim Sachelarie, Petru Pogonat, Petroniu Tanase, Victor Ojog, Andrei Scrima, Rotaru…, Al. Opatchi etc.

Seminarul monahal din Manastirea Neamt a functionat in anii scolari :1948-1949 ;1949-1950 ;1950-1951 si 1951-1952, adica 4 ani scolari iar cu iulie 1952 desfiintandu-se, clasele ramase pentru continuare de studii au devenit sectie monahala pe langa Scoala de cantareti bisericesti a Mitropoliei Moldovei si Sucevei care a luat fiinta la 1 septembrie 1952 prin transferarea scolilor de cantareti de la Suceava si de la Roman, care au fost desfiintate conform deciziei Mitropoliei Moldovei si Sucevei nr.1846 din 28 iulie 1952.

Elevii Seminarului monahal din Manastirea Neamt urmau trei ani de curs teoretic si un al patrulea an pentru calificarea intr-o meserie. Meseriile erau: tipografie (cu ramurile: zetarie, masini, legatorie), pictura, sculptura si olarie. Dupa clasa a treia se dadea examen de diploma pentru cunostintele teologie, liturgica teoretica si practica, muzica bisericeasca vocala si psaltica, iar dupa anul de practica se dadea un examen de calificare in una din meseriile la care s-a urmat. Numai si cu anul de practica intr-o meserie si obtinerea calificarii intr-o meserie din cele indicate se putea inscrie un monah la Institutul Teologic de grad universitar cu binecuvantarea Eparhiei de care apartinea. Dupa desfiintarea seminarului monahal elevii monahi ramasi pentru continuarea de studii la Scoala de Cantareti Bisercesti, dupa examenul de diploma trebuiau sa urmeze calificarea intr-o diciplina practica la Manastirea Plumbuita – Bucuresti pentru pictura- sculptura si la Curtea de Arges pentru olarie.

Sectia monahala in cadrul Scolii de Cantareti Bisericesti de la Manastirea Neamt, incepand cu 1 septembrie 1952

Asa cum s-a mai aratat, cu 1 septembrie 1952, personalul fostului Seminar monahal din Manastirea Neamt, a fost disponibilizat si s-a aprobat o noua schema de personal, in care personalul didactic a ramas in acelasi numar pentru toata scoala, iar cel administrativ si de serviciu s-a dublat, avand o dubla schema: una pentru Scoala de cantareti bisericesti (ca la celelalte scoli de cantareti bisericesti din tara) si alta pentru sectia monahala. Desi cu un personal sporit si cu o dubla schema pentru personalul administrativ si de serviciu, contul de banca si repartitiile la alimente de la unitatile comerciale raionale erau pentru numarul total de salariati si de elevi, totusi responsabilul Profesor Arhimandrit Nicodim Sachelarie, a prezentat Patriarhului Iustinian un memoriu in mai multe puncte, printre care cerea ca sectia monahala sa aiba alimentele ei, gestiunea ei si alte facilitati, ceea ce presupunea o magazie aparte si o evidenta separata. Patriarhul a aprobat. Punerea in aplicare insa era anevoioasa ceea ce a determinat o interventie la Mitropolitul Sebastian al Moldovei si Sucevei care a clarificat situatia, in sensul ca Scoala de la Manastirea Neamt este scoala eparhiala a Mitropoliei Moldovei si Sucevei impreuna cu Eparhia Romanului si Husilor, iar Sectia monahala nu mai este seminar monahal sub directa conducere a Administratiei Patrirhale, asa cum au ramas in continuare seminariile monahale de calugarite de la Horezu si Agapia, manastiri care erau stavropighii patriarhale. Interventia Mitropoliei Moldovei si Sucevei a fost luata in considerare si Sectia monahala a avut acelasi tratament ca si elevii scolii de cantareti, cu aceleasi sali de clasa doar cu dormitoare separate si sufragerie separata din lipsa de spatiu si o bucatarie separata din aceleasi motive, dar cu o singura evidenta contabila si cu un singur cont la Banca si o singura repartitie de lemne, petrol – alimente pentru tot efectivul scolii – personal si elevi.

Toate cheltuielile pentru iluminat, incalzit, intretinere se faceau pe aceeasi situatie pentru ansamblul internatului – acesta fiind de altfel si punctul de vedere al Departamentului Cultelor.

Lucrurile s-au temperat iar conlocuirea intre sectia monahala si „mireni” s-a realizat in bune conditiuni asa dupa cum erau si repartizarile, cand totul era pe „cartela”.

Mai neplacut a fost faptul ca Administratia Patriarhala, din excesul de zel in privinta evidentei inventarului la capitolul bunuri materiale, a scris mai dinainte de a se fi facut unificarea sectiei monahale cu scoala de cantareti si bunuri care nu-i apartineau si pentru care nu facuse nici o investitie intrucat elevii monahi au fost obligati sa-si aduca de la manastirile lor : pat, saltea, perna, inventar moale, tacamuri de sufragerie iar de toate acestea au fost deposedati fiind transferate seminarului de calugarite de la Manastirea Agapia. Asa s-a facut ca in plin sezon scolar Scoala de la Manastirea Neamt a trebuit sa predea: banci, catedre, paturi, inventar de sufragerie etc, si sa fie nevoita a-si improviza ceea ce era de stricta necesitate pentru un efectiv destul de sporit fata de cel ce fusese al Seminarului monahal. S-au improvizat paturi de lemn colective, s-au despartit doua sali mari, prin pereti de lemn pentru spatiul necesar efectivului sporit de elevi – la realizarea peretilor au contribuit elevii monahi printre cei priceputi la lemnarie: Firmilian Olaru si Pop Longhin iar mirenii cu lipirea peretilor incat inca inainte de plecarea in vacanta de Craciun a inceput a se folosi noile clase.

Cu vesela s-a putut rezolva intrucat in planul scolar era si indeletnicirea practica – olarie – indeletnicire ca si la Seminarul monahal. Un mester olar lucra sub conducerea unui profesor (la Seminarul monahal olaria a fost realizata cu specialistul Medrea, inlocuit apoi cu un olar popular Donici, precum si sectiile de sculptura in lemn si pictura sub indrumarea Arhim. Sofian Boghiu si Arhim. Rotaru de la M-rea Putna), iar a treia sectie era a tipografilor, in care scop tipografia manastirii (preluata de Administratia Patriarhala a fost mutata in localul actualului seminar in anii 1950-1951 pentru practica elevilor monahi). Cu septembrie 1952 olaria a ramas ca meserie practica de lucru manual cu Prof. Arhim. Varahil Theodor Moraru si cu mesterul Donici. Produsele se vindeau fie pe loc fie in Tg. Neamt unde scoala avea un magazin de desfacere cu o salariata, cu plata de chirie, cu aprovizionarea cu combustibil, plata de lumina, impozite etc. era pentru scoala o situatie care nu aducea profit, marfa neputand concura olaria de pe piata. In consecinta dupa aproape doi ani a trebuit sa se inchida acest magazin.  Totusi unii elevi au invatat mestesugul olariei si au realizat produse interesante ca format – mai ales amforele de tip grecesc fiind invidiate si solicitate de cei care vizitau scoala.

Mentionam ca, fata de alte scoli, in Seminariile Teologice si in scolile de cantareti bisericesti, „educatia” trebuia sa se extinda pe mai multe compartimente specifice scopului urmarit: educatie duhovniceasca-spirituala, educatie religioasa-morala-liturgica, si educatie sociala-cetateneasca-patriotica.

Educatia duhovniceasca spirituala, desi se cuvine sa fie efectuata de catre intreg corpul profesoral, raspunderea principala ramanea in seama directorului si colaboratorilor speciali: spirituali si pedagogi. Spiritualii, pana in anul 1946/7 se recrutau dintre preotii de parohii dupa recomandarea ierarhului locului. Cu anul 1946/7 s-a instituit un examen de capacitate pentru spirituali dupa modelul examenelor de capacitate pentru corpul didactic. In urma acestui examen de capacitate, candidatii erau chemati la ocuparea posturilor vacante potrivit mediilor obtinute la examenul de capacitate. Urmau dupa numire, inspectiile de titularizare si definitivare. A fost primul examen din istoria seminariilor pentru ocuparea posturilor. Acel examen de capacitate a avut ca presedinte pe profesorul universitar, viitorul Patriarh al Romaniei Iustin Moisescu; pentru pedagogie a fost numit profesorul universitar Narly si alti profesori de seminar.

In perioada 1948/9-1951 scolile de cantareti care au fost continuatoare si a vechilor scoli de cantareti si a seminariilor teologice nu au avut in schema de functiuni nici posturi de spirituali si nici de pedagogi.

Directorul de seminar avea in sarcina a urmari cum isi desfasoara cei in drept activitatea duhovniceasca-spirituala, convoca sedinte de lucru cu spiritualii si pedagogii, incercand sa gaseasca cele mai bune metode de lucru pentru imbunatatirea muncii. Spiritualii predau si orele de liturgica teoretica si practica, oficiau serviciile divine, tineau tematici in anumite zile pe probleme corespunzatoare pregatirii pentru spovedire, pentru participarea la sfintele slujbe, comportare in scoala si in societate etc.

Pedagogii se ocupau cu supravegherea desfasurarii fara abatere a programului de internat, supravegherea orelor de meditatie, de participare la momentele de rugaciune, la sufragerie etc.

Incepand cu anul 1952, la Manastirea Neamt de la 1 septembrie a functionat ca spiritual pr. Vasile Iordache ( fost profesor si director la Seminarul “ Sf. Gheorghe” din Roman, transferat de la Seminarul monahal de la Agapia, urmat de alti parinti din cinul monahal ca si dintre preotii de mir.

Cu acelasi an ca pedagogi lista s-a inceput cu ierodiaconul Pimen Zainea (actualul Arhiepiscop al Sucevei si Radautului ) dupa care s-au succedat si altii.

Pentru sectia monahala, cu 1 septembrie 1952, latura duhovniceasca-spirituala a fost incredintata responsabilulul sectiei, Arhimandritul Nicodim Sachelarie, urmat apoi de catre Arhimandritul Ghenadie Nitoiu.

S-a impus si randuirea profesorilor de serviciu cate o zi pe saptamana pentru a se asigura si cu mai mare eficienta programul de internat.

Educatia religioasa-morala-liturgica. Si dupa anul 1948 programul liturgic si de rugaciune se desfasura ca si inainte cuprinzand rugaciunea de dimineata, de seara (cu citirea unui text din Sfanta Scriptura si o provocare la meditatie) rugaciuni inainte si dupa masa, slujbe in paraclisul scolii in duminici si zile de sarbatoare cu participare la biserica manastirii, elevii fiind insotiti si de profesori. Aceasta stare de lucruri nu a durat insa multa vreme, intrucat reprezentantii Departamentului Cultelor  au interzis participarea elevilor la slujbele din Manastire, elevii trebuind sa ramana in permanenta numai in paraclisul scolii.     

Educatia sociala-cetateneasca-patriotica incepand cu anii 1948-1949 a devenit din ce in ce mai complicata prin tematici dirijate de catre Departamentul Cultelor, sectia invatamant. Fiecare profesor-diriginte trebuie sa-si faca planificarea tematicilor, pregatirea materialului cu anticipatie cu elevii repartizati si ei pentru cautarea bibliografiei. Erau si gazetele de perete, la care contribuiau profesorii si elevii. Elevii erau indemnati sa-si prezinte si lucrari proprii: proza, poezii, bucati muzicale etc.

Se pregateau chiar si unele serbari dinaintea vacantei de Craciun, cu piese religioase: “Nasterea Domnului”, “Venirea Magilor”, colinde, obiceiuri. La aceste sarbatori ( Steaua, caluseii, ursul, semanatorii etc.), Arhimandritul Justinian Dalea a alcatuit o piesa religioasa pentru aceste sarbatori, iar Arhimandritul Theodor Varahil Moraru a pictat mai multe scene. Elevii erau selctionati pentru partea artistica, iar efectele erau dintre cele mai inbucuratoare, sala fiind neincapatoare cand se stia ca va fi serbarea. Dupa cativa ani, lucrul acesta a fost interzis, cursurile tinandu-se pana la 22 decembrie orele 12, cand elevii plecau in vacanta.

Alte serbari se dadeau in diferite momente istorice planificate si mai ales la sfarsitul anului scolar, cand erau prezenti si delegatii eparhiali si imputernicitii teritoriali. A fost o vreme cand cuvantul de sfarsit de an trebuia sa fie vazut de sectia culturala raionala, careia i se trimitea mai inainte cu cateva zile.

Subliniem faptul ca atata vreme cat a functionat sectia monahala, elevii mireni au avut de la elevii monahi pilda de viata religioasa-meditativa, de participare liturgica cu toata piosenia, de lucrarea practica, chiar in gradina scolii.

Cursuri de perfectionare didactica incepand cu anul 1948.

In toate scolile statului dupa 1944 au inceput a se organiza cursuri speciale pentru perfectionarea corpului didactic, pentru a fi cat mai bine aplicate principiile pedagogice ale sistemului socialist. Si in seminariile teologice si in scolile de cantareti de pana la 1948 s-au dat indicatii pentru unele obiecte potrivit pregatirii care se facea tineretului in toate scolile, iar educatia social-politica nu putea fi ocolita.

In luna august 1948, profesorii de la Seminariile teologice au fost planificati spre a urma un curs de perfectionare didactica ( ICD = Indrumare a Corpului Didactic ), care a durat cateva saptanani. La Roman, in internatul Seminarului “Sf. Gheorghe”, aceste cursuri s-au tinut cu cadrele din intreg raionul Roman – de la scolile primare si Seminar. Cursurile se predau cu o terminologie greu asimilabila dupa practicele sovietice, fiind si cazuri de socuri psihice la unii cursanti.

Odata cu desfiintarea scolilor de pregatire a personalului bisericesc si reorganizare pe alte principii, personalul didactic al acestor scoli nu a mai urmat cursurile cu personalul didactic de la scolile de stat ci, au fost organizate de Sectia de Invatamant de la Patriarhie, cu avizul si indicatiile Departamentului Cultelor, la Bucuresti. Participau profesorii de la toate Scolile teologice din  tara si cursurile erau profilate pe materii teologice si social-politice urmarindu-se insa principiile invataturii crestine.

Dupa anul 1950, s-au cautat posibilitati pentru pregatirea si tiparirea de manuale scolare care sa inlocuiasca pe cele vechi, care nu mai puteau fi folosite fiind „necorspunzatoare” vremii respective .

In conformitate cu decretul nr. 410/1959, manastirile au fost depopulate de vietuitorii care aveau “caziere”. Pregatirea punerii in aplicare a acestui decret a fost facuta cu minutiozitate cu cativa ani mai inainte, cand pe baza de tabele sau liste alcatuite cu motivari diferite culese din locuri si de la persoane necunoscute, unii parinti au fost trimisi “la urma lor”. Li s-a dat de catre unitatile monahale 500 lei si indicarea de a pleca. Unii au mers la localitatile de origine, in familiile lor si prin felul cum lucrau erau modele de gospodari si de cucernicie. Unii au intrat in servicii de paza, lucratori in fabrici, s-au inscris la invatarea unor meserii. Unii dupa iesirea la pensie au fost tolerati sa revina in manastiri ca lucratori, bucatari, in posturi de paza, ingrijitori la grajduri etc.. Cei mai multi au ramas in viata civila de teama de a nu fi pusi din nou in situatia sa fie scosi din manastiri.

Dintre elevii monahi, cu anii 1956/7 unii au fost inscrisi pe listele de iesirea din manastire si astfel, nemaiavand recomandarea manastirii si nici aprobarea eparhiei, nu mai puteau fi primiti in scoala. Au trecut mai multi ani pana unora dintre ei li s-a aprobat sa continue scoala. Reprimirea celor care au fost indepartati de la cursurile de zi s-a facut intr-o formula noua: „la fara frecventa”.

Un tabel din anul scolar 1970/1 la 22 ianuarie inscria un numar de 14 monahi, iar la alta sesiune de la sfarsitul anului 1970-1971, lista cuprinde 17 nume de monahi. Trei monahi din cei din lista a doua au dat si examenul de diploma.

Circula intr-o vreme vorba ca unul sau altul dintre monahii care au apucat vremea intreruperii cursurilor au reusit sa faca seminarul, in timpul record de 15-20 de ani!

Intre 1957-1977 cursurile la Seminarul de la Manastirea Neamt erau cu o durata de 5 ani dintre care: 2 ani scoala de cintareti bisericesti si urmatorii 3 ani cursuri seminariale. Elevii primeau dupa cei doi ani, in urma unui examen, diploma de cantareti bisericesti. Ei puteau sa se angajeze cintareti bisericesti sau aveau posibilitatea, daca promovau examenul cu note bune, sa continue studiile de seminar.

Dupa 1977 a fost eliminat examenul dintre prima si a doua treapta pentru ca elevii se inscriau la Seminar, dupa invatamantul obligatoriu, care incepand cu acest an erau de 10 clase, cursurile seminariale desfasurandu-se tot pe parcursul a 5 ani.

In aceasta perioada (1952-1990) Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt, a fost singura scoala teologica din Moldova, Seminar care a format preoti pentru toata Moldova.

Permanenta grija pentru mentinerea si dezvoltarea unui invatamant teologic elevat la Manastirea Neamt a continuat. Imbunatatiri deosebite s-au facut incepand cu  anul 1972 in timpul mitropolitului Iustin Moisescu cand  s-a inchis careul vechiului seminar si s-a ridicat o constructie cu subsol, sufragerie la parter si doua etaje pentru camere. S-a imbunatatit sistemul de iluminat cu trecerea de la iluminatul cu instalatie proprie la racordarea la iluminatul national; banci noi, mobilier, incalzire centrala, instalatii sanitare si alte utilitati. Alte imbunatatiri si amenajari s-au continuat si in deceniile urmatoare sub directa indrumare a Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Teoctist si a Prea Sfintitul Episcop Eftimie al Romanului si Husilor.

Remarcam faptul ca majoritatea absolventilor Scolii de cantareti si ai Seminarului Teologic de la Manastirea Neamt au devenit apoi slujitori ai Bisericii in parohiile din Arhepiscopia Iasilor si pe tot cuprinsul Patriarhiei Romane, unii dintre ei fiind recunoscuti ca personalitati deosebite slujitori ai Bisericii in tara si in strainatate. Dintre fostii elevi monahi multi au fost chemati in posturi de raspundere ca exarhi, mari eclesiarhi la catedrale, stareti de manastiri si egumeni de schituri, profesori si arhierei. De asemena multii dintre elevii nemonahi au devenit protopopi, secretari eparhiali, consilieri eparhiali, profesori de seminar sau de teologie, profesori de muzica, cercetatori. Altii au slujit Biserica in afara hotarelor tarii tinand flacara romanismului aprinsa in sufletele romanilor ortodocsi pribegi prin strainatate.

Amintim aici si cateva nume de profesori, care au desfasurat o munca de inalta jertfelnicie in cadrul seminarului in perioada 1952-1990.

Diacon Ioan Ivan    

Arhimandrit Benedict Ghius    

Arhimandrit Ghenadie Nitoiu    

Arhimandrit Nicodim Sachelarie   

Arhimandrit Victor Ojog    

Arhimandrit Justinian Dalea    

Preot Grigore Cozma    

Arhimandrit Ioasaf Popa   

Stefan Alexe   

Protos. Nicodim Grosu   

Gheorghe Turcu

Ierodiacon Sebastian Barbu Bucur

Preot Irina Vasile

Ilie Georgescu

Ioan Serafinceanu

Arhimandrit Gherasim Cocosel

Mircea Pacurariu

Preot Vasile Ignatescu

Alexandru Opatchi

Vasile Bria

Pantiru Hanibal

Arhimandit Epifanie Norocel

Preot Constantin Bobric

Mihai Paslaru

Preot Constantin Sarbu

Preot Mihai Vizitiu

Maxim Nicolaie

Marcel Ciucur

Costache Buzdugan

Preot Teoctist Caia

Teofil Besa

Arhimandrit Varahil Moraru

Pr. Constantin Mosor

Pr. Constantin Cojocaru

Gheorghe Onofrei

Gheorghe Badea

Spirituali

Pr. Vasile Iordache

Arhimandrit Hrisostom Asavei

Pr. Macarie Brebete

Pr. Dumitru Zamisnicu

Vasile Irina

Arhimandrit Epifanie Norocel si spiritual si profesor

Pr. Constantin Bobric

Pr. Gheorghe Aparaschivei

Pr. Ioan Mihoc

Pr. Viorel Cojocaru

Pr.  Dumitru Tincu

Pr. Mircea Ursache

Pr. Leonte Lehaci

Pr. Catrinei Dumitru

Pr. Iulian Vantu

Pr. Viorel Laiu - din 2001

Profesori si elevi supusi anchetelor, indepartati din scoala, intemnitati.

De la scoala de cantareti bisericesti si seminarul teologic de la Manastirea Neamt, unii in timpul activitatii scolare, altii dupa plecarea de la scoala au fost ridicati, incadrati in diferite forme de activitati considerate subversive si pedepsiti cu ani de inchisoare, sau li s-au luat dreptul de a mai profesa in invatamantul teologic.

1.   Pr. Prof. Dr. Ioan Zugrav, provenit de la scoala de la Suceava, in perioada septembrie decembrie 1952 a fost hartuit nedandu-i-se avizarea de la departamentul Cultelor pentru functionare la Scoala nou infiintata la Manastirea  Neamt. Cu insistente foarte frecvente si cu declansarea ca-l va plati Mitropolia caci un “om” ca acesta nu poate fi lasat muritor de foame, mitropolitul Sebastian Rusan a reusit sa obtina aprobarea de functionare, pe anul scolar 1952/3, in iulie 1953 iesind la pensie. Era invinuit de atitudine dusmanoasa fata de URSS cu epitetul de “ rus alb”!.

2.   Prof. Arhim. Benedict Ghius, dupa plecarea de la Seminarul de la Manastirea Neamt, a fost incadrat in grupul care actiona cu numele de “Rugul aprins” din Bucuresti, primind cativa ani de detentie.

3.   Arhim. Varahil Theodor Moraru, fost profesor de indeletniciri practice – pictura si ceramica a fost ridicat impreuna cu alti vietuitori de la  Manastirea Durau.

4.   Arhim. Hrisostom Asavei, fost spiritual la Scoala de la Manastirea Neamt, fiind slujitor la catedrala mitropolitana de la Iasi a fost ridicat si condamnat un timp.

5.   Pr. Dumitru Zamisnicu spiritual, a fost preot si de parohii a fost condamnat pentru prea mare legatura cu credinciosii care il cercetau venind din alte localitati.

6.   Pr. Grigore Cozma, dupa plecare de la scoala de la Manastirea Neamt a fost ridicat de la parohia Agapia pe motiv ca asculta posturi de radio si difuza unor credinciosi vesti impotriva regimului.

7.   Arhim. Victor Ojog, profesor de muzica, dupa iesirea de la catredra a fost ridicat impreuna cu Staretul Manastirii Neamt Arhim. Mitrofor Melchisedec Dimitriu, fost secretar particular al patriarhului Nicodim Munteanu, tinut in beciurile securitatii de la Targu Neamt si Bacau, iar dupa cateva luni de detentie au fost scosi din Manastire. Ulterior Victor Ojog a fost angajat ca muncitor la IRTA Piatra Neamt, iar Melchisedec Dimitriu a fost primit vietuitor la Manastirea Toplita.

8.   Prof. Gheorghe Turcu, profesor de limba franceza, a fost prizonier; a fost scos din invatamant pe motiv: care au fost trimisi pe linia intaia a frontului din motive politice nu pot preda in invatamant. Nu a fost lasat sa incheie situatia anului scolar, ci dandu-i-se 2000 de lei i s-a pus in vedere sa paraseacsa scoala si Manastirea.

9.   Ierodiacon Sebastian Stelian Barbu Bucur, profesor de muzica a fost scos de la catedra si din manastire. Ulterior s-a valorificat prin lucrari deosebite in domeniul muzicii psaltice si cu cercetari in Sfantul Munte Athos.

Dintre elevii monahi au avut de suportat rigorile temnitelor:

1.   Arhim. Mina Dobzeu a fost arestat si inchis in cateva randuri pentru interventiile scrise trimise presedintilor republicii in care infiera starea de asuprire a Bisericii. Este cel care a avut legaturi duhovnicesti cu Nicolae Steinhardt.

2.   Ieromonahul Chesarie Ursu de la Manastirea Durau a fost arestat dupa ce a plecat din scoala.

3.   Arhimandritul Gheorghiescu Chesarie dupa terminare a studiilor la Zogorsk- Moscova nevenind direct in tara ci luand avionul a facut o vizita la Roma a fost arestat.

Dintre elevii mireni: Sutu Gheorghe si colegul lui Filip Ioan sub invinuirea ca a facut parte dintr-o organizatie subversiva Romania Viitoare au fost ridicati in vacanta de Pasti, in Saptamana Patimilor, de la Denia de Vinerea Prohodului, judecati, condamnati la 4 ani, iar dupa cateva luni au fost eliberati in baza unui decret de amnistiere.  Sutu dupa multe interventii a primit aprobarea de a continua scoala, Filip insa a ramas acasa. Sigur au mai fi fost si alte cazuri despre care insa nu am avem cunostinta. 

Invatamantul teologic la Seminarul de la Manastirea Neamt dupa anul 1990

 Anul 1990 reprezinta un punct de cotitura in viata Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” de la Manastirea Neamt deoarece la carma Mitropoliei Moldovei si Bucovinei  este intronizat Inalt Prea Sfintitul Parinte Dr. Daniel, teolog prin excelenta cu o noua viziune a invatamantului teologic.

In anul 1990 Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt a primit numele de Seminarul Teologic „Veniamin Costachi”. Acest lucru s-a datorat faptului ca invatamantul teologic avea o mare continuitate in vatra Manastirii Neamt, care nu a fost straina de prezenta marelui ierarh, care a stat aici in timpul retragerii din scaun in primul deceniu al secolului al XIX-lea si relatiilor avute cu Sf. Cuv. Paisie de la Neamt.

Activitatea Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” a luat un nou avant prin preocuparea permanenta pentru cresterea calitatii invatamantului, a dotarilor precum si o implicare permanenta a tinerilor in actiunile promovate de Biserica. Seminarul incepe acum editarea unei publicatii sub numele „Intru lumina lui Veniamin Costachi”, revista ce apare periodic pana in prezent ajungandu-se la al 81 – lea numar.

Incepand cu anul 1993 invatamantul teologic este integrat in invatamantul de stat, programele scolare se modifica adaptandu-se cerintelor impuse de Ministerul Invatamantului, cuprinzand mai multe discipline umaniste si de cultura generala, pe langa cele teologice.

Dorinta I.P.S.Mitropolit Daniel ca toate bisericile sa aiba angajat personal de cult bine pregatit a facut ca incepand cu anul 1994 sa se redeschida Scoala de cantareti bisericesti – de 3 ani-, unde au invatat muzica bisericeasca 7 serii de elevi, pana in anul 2003.

Pentru ca Biserica noastra sa aiba specialisti buni pentru restaurare si pictura bisericeasca, I.P.S.Sa a infiintat la Seminarul Teologic de la M-rea Neamt, incepand cu anul 2000 si o sectie de teologie – patrimoniu, cu cate o clasa de elevi in fiecare an scolar.

 Dotarea si amenajarea moderna a seminarului a fost permanenta dupa 1990. S-au utilat spatiile de locuit pentru elevi, laboratoarele, cantina, gospodaria anexa care a fost reamenajata si modernizata. Activitatea desfasurata de cadrele acestei scoli a fost apreciata cu ocazia participarii elevilor la diferitele simpozioane, sesiuni de comunicari stiintifice si teologice, concursuri si olimpiade nationale si internationale. De-a lungul anilor, Seminarul a fost, in ceea ce priveste rezultatele obtinute de elevi, constant intre primele scoli din invatamantul teologic din Romania.

Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt, incepand cu anul 2001, „navigheaza” si in oceanul mondial al informatiei – Internetul. www.semmnt.ro este adresa de web in care Seminarul se prezinta sub toate aspectele prezentate si in aceste randuri, tradusa fiind si in limba engleza. Pagina cuprinde si numeroase legaturi si link-uri cu majoritatea Bisericilor din lume, institutii culturale, guvernamentale, reviste, ziare, etc.

Trebuie remarcat faptul ca munca pedagogica presupune o foarte buna pregatire de specialitate din partea profesorilor si un angajament cu multa daruire. Pe langa ora propriu-zisa de curs, profesorii sunt preocupati de editarea revistei scolii, de publicarea de articole de specialitate in reviste eparhiale si centrale, inregistrari de casete audio-video si compact-discuri ce contin cantari interpretate de corul scolii.

In fiecare an au urmat cursurile seminarului de la Manastirea Neamt si elevi din: Republica Moldova, Ucraina, Cehia si Slovacia.

Directori ai Seminarului Teologic de la Manastirea Neamt incepand cu anul 1952

 Diacon Ioan Ivan 1952-1956

Arhimandrit Ghenadie Nitoiu 1957-1962

Diacon Ioan Ivan 1962-1963

Stefan Alexe 1963-1964

Preot Vasile Ignatescu 1964-1967

Arhimandrit Epifanie Norocel 1967-1971

Diacon Ioan Ivan 1971-1972

Preot Constantin Sarbu 1972-1976

Preot Mihai Vizitiu 1976-1990

Preot Teoctist Caia 1990-1991

Preot Ioan Mihoc incepand din 1991

Absolventi ai Seminarului Teologic Manastirea Neamt chemati pentru a sluji Biserica in ierarhia superioara dupa anul 1949

 Este o mare cinste, pentru orice scoala cand absolventii ei ajung sa implineasca rosturi in posturi de raspundere in ramurile pentru care au fost pregatiti. De altfel, acesta este scopul invatamantului, de a realiza climatul de formare cat mai corespunzator si mai deplin al celor pe care ii instruieste si ii educa. Scolile teologice sunt si mai implicate in raspunderea de formare a vlastarelor pe care le au in incredintare. Scopul acestor scoli este sublim – formarea personalitatilor slujitoare lui Dumnezeu si oamenilor. Problema vocatiei, a chemarii este de mare insemnate iar cadrul educativ-instructiv se cuvine sa fie cat mai corespunzator scopului subliniat. Imprimarea in constiinta celor pe care il formeaza aceste scoli se cere a fi exercitata cu dragoste si daruire jertfelnica, cu tact, metoda si rabdare, trebuind sa conduca la implinirea dezideratului: omul potrivit la locul potrivit.

Intre sutele de candidati si de absolventi de la Seminarul Teologic din Manastirea Neamt – dupa anul 1949 – multi au urmat si cursurile Facultatilor de Teologie, iar unii cursurile pentru obtinerea titlului de doctor in Teologie. Destoinicia si buna pregatire s-a constatat prin examene in fata comisiilor special alcatuite. Unii si-au facut pregatirea cu unele completari si peste hotare.

Dupa cum am mentionat mai sus dintre absolventii de dupa anul 1949 constatam ca multi au fructificat perioada de formare teologica si s-au angajat in misiunea Bisericii ca preoti de parohii, protopopi, in cancelarii eparhiale ca: inspectori bisericesti, consilieri, vicari; unii sunt preoti in diaspora, exarhi, stareti de manastiri si schituri etc., iar altii s-au invrednicit de primirea hirotoniei in treapta de arhiereu. Printre cei ajunsi arhierei sunt nu numai cei care au provenit din cadrul sfintelor manastiri si schituri, ci si din cei care au urmat Seminarul ca elevi “mireni”:

 1. NESTOR VORNICESCU

Nascut la data 1 octombrie 1927, in Lozova-Vorniceni, jud. Orhei. Absolvent al Seminarului Teologic de la Manastirea Neamt, in anul 1951, doctor in Teologie, bursier al Institutului Ecumenic Bossey-Geneva, staret al manastrii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava; apoi al manastirii Neamt, episcop vicar al Episcopiei Craiovei (15 decembrie 1970); mitropolit al Olteniei (23 aprilie 1978); Membru de onoare al Academiei Romane (1991) si al Academiei de stiinte din Chisinau (1992);

2. ADRIAN HRITCU

Nascut la data 22 februarie 1926; Absolvent al Seminarului Teologic de la Manastirea Neamt, in anul 1952, licentiat in Teologie, staret al manastrii Durau si Slatina; exarh al Mitropoliei Moldovei si Sucevei; bursier la Freibourg si Bossey – Geneva episcop vicar al Eparhiei Iasilor; episcop-vicar, cu acelasi titlu, al Arhiepiscopiei misionare ortodoxe romane pentru Europa Centrala si Occidentala, cu sediul la Paris (ales 16 iulie 1980), apoi arhiepiscop al aceleiasi eparhii pana in 1990.

3. PIMEN ZAINEA

Nascut la 25 august. 1929, in Greabanu, jud. Buzau. Studii medii la Seminarul monahal din manastirea Neamt (1948-1952), superioare la lnstitutull Teologic Universitar din Bucuresti (1953-1957), studii de specializare la Universitatea din Koln (1976-1977). staret la manastirea ,,Sf.loan cel Nou de la Suceava» (1974- 1978), exarh al manastirilor din Arhiepiscopia lasilor (1979-1982); episcop-vicar al aceleiasi Arhiepiscopii, cu titlul “Suceveanul» (numit 10 ianuarie 1982; ales arhiepiscop al Sucevei si Radautilor.

4. LUCIAN FLOREA

Nascut  3 aprilie 1922, in Stremt, jud. Alba. Studii la Seminarul monahal din manastirea Neamt (1948-1953), Ia lnstitutul Teologic Universitar din Bucuresti (1955-1956) si la Academia duhovniceasca din Zagorsk-Moscova (1956-1960) doctor in teologie; Superior al Asezamintelor Romanesti din Ierusalim si reprezentant al Patriarhiei Romane pe langa Patriarhia Ierusalimului (mart. 1963 -mai 1974); Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ortodoxe Romane pentru Europa Centrala si Occidentala, cu sediul la Paris, cu titlul “Fagarasanul»; episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului;in octombrie 1995 ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Dunarii de Jos, cu titlul “Tomitanul»; arhiepiscop Arhiepiscopiei Tomisului; pensionat incepand cu 1 noembrie 2000 pe motive de sanatate.

 5. EPIFANIE NOROCEL

Nascut 14 decembrie 1932, in Malini, jud. Suceava. Studii la Seminariile teologice din manastirea Neamt (1951-1955), si Curtea de Arges (1955-1956), la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (1957- 1959) si la Academia teologica din Sofia (1959-1961) unde a obtinut licenta; cursuri de doctorat specialitatea Istoria bisericeasca universala la lnstitutul Teologic Universitar din Bucuresti (1961 - 1962) , Ia Academia duhovniceasca din Moscova-Zagorsk (1962- 1964) , si din nou la Bucuresti (1966 -1968); profesor la Seminarul teologic din Manastirea Neamt (1 mart. 1965 - 30 iun. 1971), director al Seminarului (1 ian. 1967- 1 ian. 1971); staret al manastirii Neamt (1 ianuarie 1971 -octombrie 1975);episcop -vicar al Arhiepiscopiei Tomosului si Dunarii de jos, cu titlul “Tomitanul; din 1982 episcop al Buzaului.

6. GHERASIM CUCOSEL

Nascut la  30 mai 1924, in Bogdanesti-Suceava. Studii la Seminarul teologic din manastirea Neamt (1949-1953), apoi la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (1953-1957); Egumen la manastirea Neamt (1957-1962); Profesor la Seminarul teologic din manastirea Neamt (1957-1959); Staret al manastirii Putna (1962-1977; arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului cu titlul «Hunedoreanul»; 1985 arhiereu misionar la Episcopia Buzaului cu titlul « Vranceanul», iar din 1992, episcop vicar la Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor (cu titlul ,,Putneanul»).

7. CALINIC ARGATU – Nascut la 6 iunie 1944, in Cracaul Negru, jud. Neamt.

Studii la semionarul teologic din Mananstirea Neamt(1959-1964) si la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1964- 1968); Staret la Sinaia (1977-1981), apoi la Cernica (1981-1985); Arhiereu vicar al eparhiei Ramnicului si Argesului, cu titlul, “ Argesanul”; Episcop al Argesului din1990.

8. TEODOSIE PETRESCU

Nascut la data 12 decembrie 1955 la Gheorghiteni, comuna Dorna Arini la 12 decembrie 1955. Absolvent al Seminarului Manastirea Neamt, promotia 1975, Institutul Teologic Bucuresti, promotia 1980, asistent universitar la Institutul Teologic Universitar Bucuresti din 1986, doctor in teologie 1999, episcop vicar al eparhiei Bucurestilor; arhiepiscop al Tomisului din 2001.

9. CORNELIU ONILA

Nascut la 25 iulie 1966 in localitatea Corni-Albesti, judetul Vaslui; absolvent al Seminarului Teologic de la Manastirea Neamt (1981-1987); absolvent al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1988-1992); cursuri de doctorat la Facultatea de Teologie Evanghelica din Marburg – Germania. Arhiereu vicar al Eparhiei Husilor cu titlul Barladeanu (21 noiembrie 1999).

SEBASTIAN PASCANU

Nascut la data de 5 noiembrie 1966 in Mureni Dambovita. Absolvent al Seminarului de la Manastirea Neamt in 1988; absolvent al Facultatii de Teologie din Bucuresti 1992; doctor in teologie la Facultatea de Teologie din Thesalonic – Grecia; staret al manastirii Crasna 1996-1999, exarh al manastirilor din Arhiepiscopia Bucurestilor 1997-2001; din 25 martie 2001 episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor cu numele Sebastian Ilfoveanul.

IOACHM GIOSANU

Nascut la 29 martie 1954, in comuna Stanita , judetul Neamt. Absolvent al Seminarului Teologic de la Manastirea Neamt (1970-1975) si Institutul Teologic Universitar Bucuresti (1976-1980), doctor in teologie (1994) arhiereu vicar al Episcopiei Romanului (1 mai 2000).

Paraclisul „Sfantul Mucenic Pantelimon”

In latura de apus a seminarului, la etajul I, se afla paraclisul scolii cu hramul „Sf. Mucenic Pantelimon”. Este de fapt o bisericuta, cu o arhitectura deosebita si care a fost folosita inca de la contruirea sa ca paraclis.

Fiind singura biserica a scolii a fost permanent bine ingrijita de catre directorii si profesorii seminarului, dar mai ales a fost dotata cu vesminte si carti de cult noi de catre P.C.Prof.Mihai Vizitiu, director al Seminarului de la Manastirea Neamt in perioada 1976 – 1990.

   De multa vreme s-au tot pregatit profesorii scolii sa infrumuseteze cu pictura acest loc minunat de rugaciune. Acest lucru insa a fost si in atentia Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Daniel, care a binecuvantat ca aceasta lucrare sa se realizeze de catre un tanar pictor, Hulasu Marian, ucenic al pictorului Vasile Buzuloi, si care a pictat aici intre anii 2002- 2003.

 Pe pisania nou scrisa a paraclisului se afla urmatorul text: „Cu voia Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu desavarsirea Sfantului Duh, s-a renovat, pictat si inzestrat acest sfant paraclis cu hramul „Sfantul Mucenic Pantelimon” care se afla pe locul unor paraclise mai vechi cu acelasi hram. Primul a fost ridicat de domnul Moldovei Scarlat Alexandru Calimah in zilele Mitropolitului Veniamin Costachi la anul 1820 si a fost distrus intr-un incendiu la anul 1841. Un alt paraclis a fost ridicat pe acelasi loc in anul 1843 de Neonil, staret al manastirilor Neamt si Secu. Acest paraclis a fost distrus intr-un incendiu impreuna cu intreaga cladire numita „mai jos de odae” la anul 1939, refacut de mitropolitul Moldovei Nicodim, la anul 1939. Lucrarile de reinnoire s-au realizat la initiativa si cu ajutorul Consiliului Profesoral avand ca director pe P. C. Pr. Prof. Ioan Mihoc.Lucrarile de pictura au fost executate in tehnica „a fresco” in anul 2003 cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitul Dr. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, de catre pictorul Hulasu Marian sub indrumarea si girul pictorului Vasile Buzuloi.Primeste Doamne jertfa binefacatorilor si inscrie numele lor in cartea vietii Tale. Amin”

 Biblioteca Seminarului

 Seminarul de la Manastirea Neamt a beneficiat de o parte din biblioteca fostului seminar „Veniamin Costachi” de la Iasi. Adusa la Manastirea Neamt dupa 1949 a fost depusa in actuala sufragerie a profesorilor (fostul paraclis, care dupa 1839 s-a reconstruit la etaj cu acelasi hram Sf. Mc. Pantelimon). Intre timp, in vremea mitropolitului Iustin, prin arhiereul-vicar Irineu Craciunas s-a dispus selectionarea cartilor mai semnificative si importante dupa care au fost transferate la biblioteca mitropolitana. Cele ce au ramas si cu ceea ce s-a mai adaugat de la scolile de cantareti bisericesti desfiintate au fost mutate in sala de la etaj aflata deasupra actualei sali de conferinte. S-a facut un nou inventar si, mai tarziu, biblioteca s-a mutat in actualul spatiu in latura de miazanoapte a careului scolii.

Prin grija Pr.Prof.Mihai Vizitiu, directorul seminarului, si cu binecuvantarea I.P.S Teoctist, Mitropolitul Moldovei si Sucevei, in anul 1984 au fost transferate multe carti din biblioteca arhimandritului Dionisie Udisteanu de la M-rea Slatina in biblioteca Seminarului de la M-rea Neamt, ceea ce a facut ca biblioteca sa cuprinda un numar mai mare de volume, lucru de mare insemnatate pentru pregatirea elevilor. Biblioteca a primit apoi si alte donatii, ca cele cuprinse in  fondul de carte Prea Fericitul Patriarh Teoctist si Preot Prof. Univ. Dr. Alexandru Ciurea.

Grija pentru imbogatirea inventarului bibliotecii a fost permanenta, atat din partea conducerii seminarului cat si din partea ierarhilor Arhiepiscopiei Iasilor. Astfel astazi biblioteca cuprinde un numar mare de carti , reviste, diferite publicatii, cu continut teologic, beletristic, stiintific, informativ etc., mai ales dupa ce Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel a facut noi donatii de carte.

 Academia Sf.Ioan de la Neamt

 Cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, in anul 1993 se aproba infiintarea Academiei „Sf.Ioan Iacob – Hozevitul de la Neamt” Centru de spiritualitate si cultura ortodoxa, iar prin decizia Mitropoliei Iasi, nr. 1/1994, se aproba Statutul de organizare si functionare al acestei Academii.  Aceasta urma sa contribuie la realizarea activitatilor cultural-misionare si spiritual-sociale ale Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.

La ceremonia de inaugurare a cestei prestigioase institutii de spiritualitate si cultura crestina a participatInalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Se materializa astfel initiativa Inalt Prea Sfintiei Sale de a sprijini tinerii din Romania in formarea lor spirituala si angajarea lor in dialog spiritual si cultural cu tineri de pe alte meridiane ale globului. Tot cu aceasta ocazie s-a fixat o placa de marmura pe latura de rasarit a cladirii seminarului si care are urmatorul cuprins:

Mitropolia Moldovei si Bucovinei – Iasi

Manastirea Neamt

Academia Ortodoxa  „Sf. Ioan de la Neamt”

Centru de spiritualitate si cultura crestina

1993

Obiectivele Academiei sunt urmatoarele:

-     cunoasterea spiritualitatii ortodoxe in dialog ecumenic si international;

-     promovarea dialogului dintre teologie si cultura;

-     promovarea activitatii pastoral-filantropice a Bisericii Ortodoxe in societatea romaneasca;

-     multiple activitati pastoral-educative cu tineretul din tara si strainatate.

Mijloacele folosite in realizarea obiectivelor:

-     organizarea de seminarii, colocvii, conferinte nationale si internationale pe teme de actualitate;

-     facilitarea realizarii programelor de pregatire si educare ale tinerilor crestini.

-     Organizarea de actiuni sportive si turistico-religioase cu tineretul si alte categorii sociale.

Organele de conducere ale Academiei ortodoxe „Sf. Ioan de la Neamt” sunt alcatuite din:

-     Consiliu de administratie

-     Comitetul de conducere operativa format din: director, director adjunct, secretar, contabil si administrator.

Roadele functionarii acestei Academii ortodoxe s-au aratat prin actiuni si activitati care justifica generoasele obiective.

Sub directa indrumare aInalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel, reprezentant al Sf. Sinod cu activitatile tineretului, in perioada 23-30 august 1993, noua Academie Ortodoxa „Sf. Ioan de la Neamt”, a gazduit lucrarile primei Adunari Generale a Asociatiei Tineretului Ortodox din Balcani (A.T.O.B.). intalnirea a reunit reprezentanti ai tineretului ortodox din Grecia, Serbia, Bulgaria, Albania, Basarabia si Romania, tari cu o bogata traditie si spiritualitate ortodoxa. S-a propus: editarea unei revistei a asociatiei A.T.O.B. in limba engleza si cu pagini in limba fiecarei tari membre care sa surprinda situatia si preocuparie din tarile balcanice, schimbul de profesori, duhovnici, oameni de cultura, stundenti pentru realizarea de conferinte, seminarii, mese rotunde care sa redescopere frumusetile spiritualitatii ortodoxe si sa permita o mai buna cunoastere.

Academia ortodoxa „Sf. Ioan de la Neamt” a gazduit in perioada 15-21 august 1993 intalnirea unor tineri catolici francezi si ortodocsi. Veniti in Romania gratie Comunitatii „Le Puits de Jacob” din Strasbourg, tinerii francezi au fost intampinati de un numar egal de tineri romani cu care, timp de o saptamana, au fost dialog ecumenic si rugaciune.

Tot aici, in perioada 1-21 septembrie 1993 , s-a desfasurat un curs intensiv de limba germana si engleza. Organizatori au fost domnul profesor Paul Miron de la Universitatea din Freiburg si Mitropolia Moldovei si Bucovinei. Cursurile s-au deschis cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitul Daniel si au fost predate de 4 profesori tineri ai Universitatii din Freiburg. Pentru toti studentii participanti cursul a insemnat un imbold pentru invatarea limbilor germana si engleza si posibilitatea cunoasterii altor tineri cu spiritualitati si culturi diferite.

Actiunile gazduite si sustinute de Academia ortodoxa „Sf. Ioan de la Neamt” au continuat in perioada 10-17 aprilie 1994 cu intalnirea tineretului sub egida „Syndesmos”, Uniunea Mondiala a Tineretului Ortodox. Intalnirea a reunit 40 de tineri ortodocsi, lideri ai organizatiilor de tineret, teologi, oameni de stiinta si ecologi pentru o dezbatere asupra atitudinii Bisericii fata de criza ecologica.

In anii 1994 si 1995 s-au desfasurat tabere de studii crestini organizate de catre A.S.C.O.R.

 In perioada 15-16 noiembrie 1994 s-au desfasurat in cadrul Academiei otodoxe „Sf. Ioan de la Neamt” simpozionul „Sf. Paisie de la Neamt” din initiativa si cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel, data de 15 noiembrie fiind si ziua pomenirii acestui sfant nemtean. Cu acest prilej au fost prezentate mai multe comunicari stiintifice de catre Inalt Prea Sfintitul Daniel, acad. Virgil Candea, pr. Paul Mihail, N. A. Ursu si altii. Aceste comunicari si referate au fost publicate intr-un volum special „Romanii in innoirea isihasta” publicat de editura Trinitas. Tot cu acest prilej Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel a propus intalnirea tuturor staretilor din manastirile si schiturile eparhiei intr-o sinaxa in fiecare an:

 - Incepand cu anul 1995 si continuand pana astazi intalnirile dintre tinerii romani si straini au devenit adevarate „santiere spirituale” in care tinerii s-au intalnit si au slavit pe Dumnezeu si si-au impartasit bucuriile credintei si ale comuniunii. Astfel tinerii ortodocsi romani, in anul 1995, lanseaza o provocare tinerilor din Bisericile luterana si catolica din Germania pentru o intalnire de cunoastere reciproca, dialog ecumenic si munca pentru imbunatatirea conditiilor de cazare ale internatului seminarului si ale Academiei Sf. Ioan. Rezultatele acestei intalniri au fost si spirituale si materiale. Acum s-a realizat o noua instalatie de aductiune a apei potabile in Manastirea Neamt, in Seminarul Teologic, in Tipografia manastirrii si in Fabrica de cherestea. Intalnirea din anul urmator, 1996, a avut ca obiectiv si realizarea unor lucrari de drenaj in jurul bisericii Sf.Ioan Iacob. Toate acestea s-au organizat cu Biserica Evanghelica Luterana din Germania. Animatorul grupul german a fost Volkmar Muller pe care il inscriem intre prietenii foarte importanti ai scolii si ai academiei.

 - In 1996 au fost reluate cursurile de limba engleza pentru tineri organizate Liga Tineretului.

 - In cadrul Academiei ortodoxe „Sf. Ioan de la Neamt” s-au desfasurat cursurile de indrumare pastoral-misionara pentru definitivat si promovare a preotilor din toata Mitropolia Moldovei si Bucovinei sustinute de profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi

 - In acelasi an are loc intalnirea unui grup de tineri elevi ai seminarului, coordonati de profesorii Giosan Mihai si Croitoru Radu, cu un grup de tineri germani din localitatea Lengenfeld. In timpul sederii in Germania au avut posibilitatea sa intre in contact cu o civilizatie noua pentru ei si sa surprinda cate ceva din spiritul german religios, cultural si social.

 - In septembrie 1998, cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei s-a desfasurat la Academia ortodoxa „Sf. Ioan de la Neamt” congresul cercetatorilor in Noul Testament, din Vest si Est, ortodocsi, evanghelici si catolici, pentru a discuta probleme fundamentale de  ermineutica si intelegere a Bibliei. Obiect al referatelor si discutiilor au fost 4 teme principale: Importanta Parintilor Bisericii pentru exegeza de astazi; Autoritatea Bisericii si interpretarea Bibliei; Metode stiintifice apusene de exegeza biblica si receptarea lor in Ortodoxie; Ispiratia Sf. Scripturi si exegeza ei[32].  Simpozionul de la Academia ortodoxa „Sf. Ioan de la Neamt” a reprezentat continuarea dialogului dintre exegetii apuseni si ortodocsi. Alegerea locului pentru desfasurarea simpozionului intr-o tara majoritar-ortodoxa si,in mod deosebit in Moldova, la Academia de la  M-rea Neamt, a avut ca motivare perspectiva pe care o ofera un astfel de loc, plin de „biserici si fresce frumoase” dar si „cu manastiri mari si pline de viata”, in intelegerea de catre participantii din vestul Europei a unei parti „din marea bogatie a vietii spirituale si liturgice a Ortodoxiei”.Lucrarile acestui simpozion au fost editate apoi intr-un volum „Auslegung der Bibel in orthodoxer und westlicher Perspektive” (Akten des west-ostlichen Neutestamentler/innen – Symposiums von Neamt  vom 4. – 11. September 1998), Tubingen, 2000, volum dedicat de cercetatorii participanti I.P.Sfintitului Dr.Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, ca un semn de pretuire pentru prezenta, „bucuria si interesul constant  aratat simpozionului”. Volumul a fost reeditat  de catre editura Teofania (Sibiu 2003) in traducere romaneasca.

 - Asociatia „Christiana” a organizat impreuna cu colaboratori din tara si strainatate la Academia de la Neamt mai multe congrese – 1996, 1998 si 2000 pe teme sociale.

 - Activitatea din cadrul Academiei otodoxe „Sf. Ioan de la Neamt” este permanent centrata pe tineret, dialogul cu acesta, promovarea si ajutorul tinerilor, dovada organizarea in fiecare an, incepand cu 1996 pana astazi tabere pentru copii orfani, in care rugaciunea, pelerinajul la manastirile din zona, convorbirile duhovnicesti si activitatile cultural sportive au adus emotie, mangaiere si bucurie.

 - In august 2001, s-a organizat tabara de tineret a Asociatiei Crestine Ortodoxe „Oastea Domnului” ce a intrunit 170 de tineri din toate zonele tarii. Programul taberei a fost constituit din: participarea la sfintele slujbe, vizite la manastirile din zona, conferinte in plen si pe sectiuni, alte activitati. Toate acestea corespund menirii Academiei de a fi in sprijinul tineretului.

 - La invitatia Bisericii Catolice si a Asociatiei caritabile Charitas Sv. Alexandra din Ostrava – Cehia, un grup de tineri seminaristi au participat la actiuni caritabile si schimburi culturale si religioase. Participantii vor pastra amintirea placuta a unei actiuni de suflet in care aspectul interreligios, intercultural si interuman au deschis importante punti de legatura intre tineri.

Biserica „Sf. Ioan Iacob – Hozevitul de la Neamt”

Inaugurarea Academiei in anul 1993 si activitatea deosebita a acesteia atrag dupa sine ideea construirii unei biserici – paraclis cu hramul Sf.Ioan Iacob – Hozevitul de la Neamt.

      Locul pentru noua biserica s-a sfintit in data de 5 august 1994, de ziua sfantului, de catre Inalt Prea Sfintitul Dr. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Cu acest prilej Inalt Prea Sfintia Sa a semnat in cartea de onoare a Seminarului: „Binecuvinteaza Doamne, pe toti cei care vor contribui la zidirea Sf. Manastiri „Sf. Ioan de la Neamt” de langa Seminarul Teologic Neamt, pentru ca aceasta biserica sa fie laborator de inviere pentru suflete si oglinda a frumusetii evlaviei izvorata din credinta dreapta. Binecuvinteaza, Doamne, pe toti cei care iubesc frumusetea casei Tale, Sfanta Biserica! Binecuvinteaza Doamne, pe toti cei care cauta sfintenia vietii si o arata in faptele bune izvorata din har si credinta.

Binecuvinteaza, Doamne, pe toti romanii care urmeaza pilda voievozilor ctitori de altare sfinte si porti ale cerului deschise pe pamantul patriei pentru a cobori harul in inimi si a inalta neamul romanesc in vesnicia slavei Tale”.

      Inalt Prea Sfintia Sa a dorit, insa, ca aceasta biserica sa fie mai mult decat un simplu paraclis, si anume, un asezamant care sa reprezinte un loc pregatit de poporul roman („o casa noua”, cum a fost numita de Inalt Prea Sfintitul Daniel)  pentru primirea moastelor Sf. Ioan Iacob. De zidirea bisericii, a randuit I.P.S.Sa  sa se ocupe Pr.Prof.Ioan Mihoc, directorul Seminarului, si P.C.Pr.Prof.Vasile Ignatescu, impreuna cu intreg colectivul de profesori ai scolii.

Intrucat Sf.Ioan a fost calugar si a facut ascultare la Seminarul manastirii, la cancelarie si biblioteca[33], Inalt Prea Sfintia Sa a facut demersuri ca acest asezamant sa primeasca din partea Sf. Sinod al B.O.R. statutul de manastire. Sf. Sinod si-a dat acordul pentru aceasta in sedinta sa de lucru din data de 6 octombrie 1993 (temei nr. 6544/1993)[34]. Conducerea Seminarului Teologic de la Manastirea Neamt este instiintata de aprobarea infiintarii manastirii prin adresa Mitropoliei Moldovei si Bucovinei nr.18/1994: „Cu frateasca dragoste, Va aducem la cunostinta ca Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in sedinta de lucru din 6 octombrie 1993, luand in examinare adresa Arhiepiscopiei Iasilor cu nr. 5080/1993 prin care se propunea infiintarea sau reactivarea unor manastiri a aprobat infiintarea Manastirii „Sf. Ioan de la Neamt – Hozevitul”, cu sediul in incinta Seminarului Teologic de la Manastirii Neamt.

Aceasta biserica va definitiva complexul academic de la Neamt intrucat ea va dispune la demisolul ei de o sala pentru conferinte si o biblioteca.

Lucrarile de o amploare deosebita s-au concretizat dupa indelungi eforturi financiare si materiale intr-o frumoasa (catedrala) biserica, al carei sfant altar a fost sfintit cu o solemnitate deosebita in ziua de 12 octombrie 1997. Acest moment, legat si de implinirea a 500 de ani de la sfintirea bisericii  Manastirii Neamtu, s-a bucurat de o numeroasa prezenta. La invitatia Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei au sosit mari personalitati religioase, culturale si politice. Astfel, aceasta sarbatoare a fost onorata de prezenta Sanctitatii Sale Bartolomeu I, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, impreuna cu Prea Fericitul Parinte Teoctist, patriarhul Romaniei, de Inalt Prea Sfintitul Calinikos de Listra, Inalt Prea Sfintitul Iacobos de Mitilene, Inalt Prea Sfintitul Alexandru de Mandinias, Inalt Prea Sfintitul Hrisostom de Zakintos, Inalt Prea Sfintitul Ieronimos de Tiva si Zevedias, Inalt Prea Sfintitul Nestor al Olteniei, Inalt Prea Sfintitul Petru al Basarabiei, Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu al Clujului, Inalt Prea Sfintitul Pimen al Sucevei si Radautilor, Prea Sfintitul, Eftimie al Romanului, Prea Sfintitul Epifanie al Buzaului, Prea Sfintitul Ioachim al Husilor, PS Timotei al Aradului, Ienopolei si Halmagiului, Prea Sfintitul Laurentiu al Caransebesului, Prea Sfintitul Calinic Botosaneanul si PS Gherasim Putneanul.

La acestia s-au adaugat stareti de manastiri, calugari si preoti prezenti din Moldova si din toata tara. Ne-am bucurat de prezenta premierului Romaniei Victor Ciorbea, ministrul culturii Ion Caramitru, D-l Dan Haulica ambasadorul Romaniei la UNESCO, alte oficialitati de stat si foarte multi credinciosi. La finalul solemnitatilor Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, Patriarhului ecumenic de Constantinopol a daruit P. C. Pr. Prof. Ioan Mihoc, directorul Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” o cadelnita de argint pentru biserica nou sfintita, si cruciulite cu insemnele patriarhiei ecumenice pentru profesorii si elevii scolii. Seara a fost organizat un moment festiv de catre UNESCO la care au participat cantareata Sofia Vicoveanca, tenorul Octavian Naghiu, corul Madrigal, la acest moment asistand si inaltii oaspeti.

Lucrarile de infrumusetare la noua biserica nu s-au intrerupt continuandu-se cu executarea picturii de catre maestrul Vasile Buzuloi.

In tot acest timp s-a amenajat la demisolul bisericii un paraclis unde s-a depus racla destinata moastelor Sf. Ioan Iacob de la Neamt impreuna cu diferite obiecte care au apartinut sfantului. Mentionam faptul ca Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel a daruit bisericii  o racla frumos sculptata de catre studentul teologul Ursache Mircea, pregatita pentru a se aseza in ea moastele Sf.Ioan. Inca in anul 1995 (cand biserica era doar la temelii), tot Inalt Prea Sfintia Sa a daruit Seminarului camilafca si metaniile Sf. Ioan si apoi cu ocazia hramului din 5 august 1999 a adus in procesiune degetul Sfantului. Camilafca si metaniile sfantului le primise I.P.S.Daniel in anul 1993 de la ucenicul Sf.Ioan, ieromonahul Ioanichie Paraiala, prin ierom.Visarion Barsan, care a vietuit o vreme in M-rea Sf.Gheorghe Hozevitul. Particica din moastele Sf.Ioan Iacob de la Neamt (degetul mic) a fost daruita I.P.S.Sale de catre Patriarhia Ierusalimului la 14 octombrie 1992, cand s-a facut proclamarea solemna a canonizarii sfantului, si a fost adusa la Iasi de catre doi delegati ai patriarhului Ierusalimului: mitropolitul Chiriac de Nazaret si actualul patriarh al Ierusalimului Irineu, pe atunci mitropolit si reprezentant al Patriarhiei Ierusalimului pe langa arhiepiscopul Atenei.

      In anul 2002, la hramul M-rii Sf.Ioan – 5 august- Prea Sfintitul Ioan, Episcopul Harghitei si Covasnei daruieste Seminarului M-rea Neamt, pentru biserica Sf.Ioan Iacob, Ceaslovul sfantului, carte tiparita la M-rea Neamt de care nu s-a despartit sfantul niciodata si pe care se pot descifra pana astazi urmele degetelor si ale lacrimilor Sf.Ioan.

Ca niste odoare de mare pret si cu multa emotie si evlavie au fost primite toate aceste daruri de catre profesorii si elevii scolii si de catre binecredinciosii pelerini, care vin cu miile la zilele de sarbatoare inchinate sfantului. In acest loc, tinerii seminaristi tin nestinsa flacara rugaciunii atat de draga sfantului, citind neincetat Psaltirea.

Vrednic de amintit este faptul ca, pe data de 8 august 1998, lectorul universitar Vasile Merticariu de la Facultatea de Teologie din Iasi, doreste ca primul pas spre viata monahala si imbracarea sa in haina de rasofor sa-l faca in biserica manastirii „Sf. Ioan Iacob” de la Seminar.

In anul 2001 s-a inceput, nu departe de altarul bisericii Sf. Ioan, construirea casei – paraclis „Ierusalim – Hozeva”, ca un centru de pelerinaj si pentru primirea de oaspeti din tara si strainatate. Casa, in forma de cruce, cuprinde spatii  de conferinte, de cazare si masa si un paraclis.Se lucreaza in prezent la finisaje si instalatii.

Baza materiala a Seminarului

 Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt dispune de o baza materiala buna pentru fiecare sector de activitate (scoala, academie, manastire, gosopodarie anexa).

1.   Scoala

Scoala este dotata cu sali de clase spatioase, luminoase cu mobilier adecvat studiului, cabinete de specialitate (paraclis, laborator limbi moderne, laborator de pictura, laborator de informatica, biblioteca, sali de lectura, sala de festivitati, cancelarie si birouri) si dispune de mijloace tehnice moderne. Si scoala si internatul au instalatii de incalzire proprie cu centrala moderna precum si sistem de panouri solare pentru incalzirea apei menajere. S-a platit deja avansul pentru racordarea la reteaua de gaz metan (aporximativ 5 kilometri) si s-au procurat arzatoarele pentru adaptarea centralelor existente pe gaz metan.

Totii elevii scolii de la cursurile de zi sunt cazati in internat si servesc masa in cantina scolii.

Programul zilnic al scolii se desfasoara dupa niste repere orare bine stabilite, elevii fiind antrenati in pregatirea lor personala - spirituala si culturala – si in alte activitati practice (pictura, cor, creatii si seri literare, competitii sportive, gospodarie anexa, gradinarit, etc.). Sunt implicati, de asemenea, si in lucrarile de constructie, intretinere si ghidaj in biserica manastirii „Sf. Ioan Iacob”, in lucrarile de constructie a casei paraclis „Ierusalim-Hozeva”, reparatii si curatenie in scoala. Comitetul de parinti al elevilor se implica in anumite lucrari de intretinere si modernizare a scolii in colaborare cu dirigintii claselor (raschetarea si paluxarea parchetului, lambrierea peretilor, dotarea cu anumite obiecte de inventar). De asemenea, scoala mai are si alti colaboratori din tara si strainatate ce sunt antenati in reparatii, dotarea scolii cu mobilier etc.

Vrednici de amintiti in randul colaboratorilor si  prietenilor scolii din strainatate sunt si familiile: Grillenberger – Waltraud si Gerhard si Haieffner - Evelyn si sotul ei, pastorul luteranGeorg - . ei sunt si initiatori si sustinatori ale unor programe (vizite si intalniri ale diferitelor grupuri din Germania) si mari ajutatori si donatori ai seminarului, academiei si bisericii “Sf. Ioan Iacob”.

Academia 

Academia dispune de sala de conferinta, sala de receptie, 60 de locuri de cazare (20 camere de dormit si 20 de bai). Camerele au fost modernizate cu obiecte de inventar noi (paturi, saltele relaxa, etc) ceea ce creaza un ambient placut.

3. Biserica

Pe langa paraclisul „Sf. Pantelimon” recent pictat, in curtea scolii s-a ridicat frumoasa biserica a manastirii „Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt” care la demisol, are si spatii de rugaciune si meditatie (pentru programul liturgic si de meditatie duhovniceasca al elevilor). Aceste spatii sunt invesmantate frumos cu icoanele pictate de elevi de la sectia Patrimoniu Cultural. In inventarul bisericii se afla deja un numar de peste 40 de icoane pictate de elevi. In prezent se desfasoara lucrarile de pictura ale bisericii mari in exterior. Catapeteasma bisericii este sculptata in lemn de stejar de catre mesterul Gafton Dumitru din Targu Neamt iar pictura de pe iconostas este realizata de catre monahul Mihail Gheatau fiind de fapt donatia manastirii „Sf. Trei Ierarhi” din Iasi sub staretia P. Cuv. Sale Arhim. Clement Haralam. Stranele sunt in lucru la mesterul Miluta Chihai din Nemtisor – Neamt. Pardoseala, treptele si stalpii de sustinere sunt placati cu marmura. Din inventarul bisericii mai amintim: vesminte arhieresti, preotesti si diaconesti, chivot, vase liturgice, cruci, cruce si ripide pentru procesiune, evanghelii, candele, sfesnice, clopote (actionate electric prin comanda electronica) - toate acestea cumparate din Grecia -, instalatie de sonorizare, incalzire centrala proprie, sisteme de iluminare a picturii precum si un sistem de securitate. In fata intrarii in biserica, pe latura de sud a scolii s-a amenajat o parcare.

 4. Gospodarie anexa

 Inca inainte de anul 1989, in timpul directoratului P. C. Pr. Prof. Mihai Vizitiu s-au pus bazele unei gospodarii-anexa care cuprindea ovine, bovine si porcine. Dupa anul 1990, ca urmare a cresterii numarului de animale, aceasta gospodarie s-a marit si s-a modernizat, construindu-se un grajd nou pentru vite si porci cu instalatie de apa si canalizare, hambare pentru furaje, si fanarii. In prezent gospodaria cuprinde: 1 cal cu atelajele necesare, peste 400 de ovine, 37 bovine, 101 porcine. Si muncii practice i se acorda atentia cuvenita intrucat si ea tine de formarea personalitatii complexe a elevilor, multi dintre ei devenind ulterior nu numai buni preoti ci si buni gospodari in parohiile care le vor fi incredintate. De aceea,  sectorul zootehnic al scolii trebuie sa fie un model de munca pentru omul gospodar in devenire: animalele sa fie bine ingrijite, bine hranite si bine selectionate pe criterii de productivitate. Acest lucru a fost apreciat si de catre Comisia Nationala pentru selectia animalelor, scoala fiind premiata si evidentiata in Monitorul Oficial (2001) pentru un numar de 60 de oi care au fost inscrise in fondul genetic al tarii. Toata productia de carne si lactate este folosita numai pentru cantina scolii.

In anul 2003, achizitionandu-se mai multe utilaje agricole, ca donatie din partea unei societati din Germania – Gruber Landtechnik, (2 tractoare, 1 masina de adunat si transportat fan, 2 cositoare, plug si 2 masini de pregatit terenul pentru semanat, 1 masina de semanat, 1 cultivator), s-a construit un garaj care se continua cu un atelier de tamplarie (dotat cu gater Husqvarna, masini de tamplarie si freze, circulare, masini de grosime, masini de copiat, masini de slefuit, bauzic.

Pe locul celor doua iazuri existente, Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel, a aprobat realizarea unui complex sportiv constand din: sala de sport, sauna, bazin de inot, terasa, teren de sport in aer liber cu tribuna. Pentru aceasta s-au inaintat documentatiile necesare pentru obtinerea finantarii din partea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Vizite ale unor inalti oaspeti la Seminarul Teologic Manastirea Neamt

 De-a lungul existentei sale, Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt a fost gazda a unor inalti oaspeti, inalte fete bisericesti, personalitati culturale si politice din tara si peste hotare. Aceste vizite se datoreaza atat faptului ca Seminarul este asezat in imediata apropiere a „Ierusalimului romanesc” – Manastirea Neamt cat si faptului ca pana in 1990 era singura scoala teologica din Moldova. Dintre aceste vizite memorabile enumeram:

·     Pe 25 octombrie 1971, Seminarul nostru a primit vizita P. F. Nicolae al IV – lea al Alexandriei si al intregii Africi insotit de I.P.S Iustin al Moldovei si Sucevei[35].

·     In 12 octombrie 1972 Seminarul a fost vizitat de Sanctitatea Sa Patriarhul Maxim al Bulgariei. Dupa ce a vizitat Manastirea Neamt a poposit si la Seminarul de la Manastirea Neamt unde a fost intampinat cu toata cuviinta de Prea Cucernicul Director Ioan Ivan, de profesori si de elevi. In cuvantul sau adresat profesorilor si elevilor a multumit din inima pentru primirea facuta si a indemnat pe toti „sa prisoseasca in cucernicie, in credinta si in fapte folositoare Bisericii si tarii”[36].

·     O delegatie a Bisericii Ortodoxe din Antiohia condusa de Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Spiridon, Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Atanasie si arhimandritul Nifon, dupa ce a vizitat Manastirea Neamt trec pragul seminarului in data de 20 iunie 1977[37].

·     Vizita unei delegatii a Bisericii Siriene din India condusa de Prea Venerabilul Moran Mar Basileus, Catolicosul Bisericii Ortodoxe Siriene din India[38].

·     Vizita Prea Fericitul Yeghisha Derderian, Patriarhul armenilor de la Ierusalim. Venind la Manastirea Neamtului cu ocazia hramului Inaltarii Domnului a fost primit de catre P. C. Director Mihai Vizitiu, de profesori si elevi, la intrarea principala in incinta seminarului pe data de 15 mai 1980[39].

·     Pe 22 iunie 1982 la Seminarul de la Manastirea Neamt a poposit delegatia Patriarhiei Ierusalimului condusa de Prea Fericitul Diodor al Ierusalimului si al Intregii Palestine insotit fiind de Prea Fericitul Parinte Patriarh Iustin si de Inalt Prea Sfintitul Teoctist al Moldovei si Sucevei. Dupa intampinarea oaspetilor de catre Prea Cucernicul Director Mihai Vizitiu, de catre profesori si elevi, Prea Fericirea Sa a adresat cu vadita emotie cuvinte de indemn duhovnicesc elevilor si profesorilor[40].

·     O vizita istorica este cea din 13 octombire 1983 a Prea Fericitul Patriarh Pimen al Moscovei si Intregii Rusii. Dupa primirea oficiala, intonarea imnului patriarhal si rostirea cuvantului de bun venit din partea Prea Cucernicul Director Mihai Vizitiu, Sanctitatea Sa a vorbit profesorilor si elevilor indemnandu-i sa fie preoti vrednic[41].

 Una din vizitele mai insemnate din Seminarul nostru este cea din octombrie 1995 a unei impresionante delegatii alcatuite din Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, patriarhul ecumenic de Constantinopol, P. F. Partenie al III-lea Papa si Patriarh al Alexandriei si a toata Africa, P. F. Pavle, Patriarhul Serbiei, P. F. Teoctist, Patriarh al Romaniei, P. F. Hrisostom, Arhiepiscopul Ciprului, Inalt Prea Sfintitul Ioan al Kareliei si a toata Finlanda, Inalt Prea Sfintitul Constantin de Skitopolis – Grecia, Inalt Prea Sfintitul Calinic de Pireu, Inalt Prea Sfintitul Nicodimos de Ielisson si Muntele Athos, Inalt Prea Sfintitul Iacobos de Laodiceea, Inalt Prea Sfintitul Nicolae de Sarajevo – Serbia, Inalt Prea Sfintitul Sava de Sumadia – Serbia, Inalt Prea Sfintitul Hrisostom de Kitiu – Cipru, Inalt Prea Sfintitul Victorin Arhiepiscopul Canadei si Americii de Nord (care a si participat la una din rugaciunile de seara ale elevilor tinand si o frumoasa meditatie presarate cu amintiri din perioada cat a fost director al Seminarului), Inalt Prea Sfintitul Petru al Basarabiei, si alti ierarhi, clerici, si persoane oficiale. Intreaga delegatie a fost insotita Inalt Prea Sfintitul Daniel al Moldovei si Bucovinei. Inalta delegatie a vizitat biserica in constructie, cladirea seminarului adresand profesorilor si elevilor  scolii alese cuvinte de zidire sufleteasca. Ca semn de pretuire pentru munca P. C. Ioan Mihoc, a profesorilor si elevilor scolii, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, a oferit Crucea Patriarhiei de Constantinopol directorului scolii.

 Un moment deosebit de inaltator a fost cel din 12 octombrie 1997, cand Manastirea Neamt si-a serbat 500 de ani de la sfintire – aniversare mondiala U.N.E.S.C.O. Inainte de savarsirea Sfintei Liturghii o inalta si numeroasa delegatie au savarsit tarnosirea Bisericii Sfantul Ioan de la Neamt, biserica ce poate fi un raspuns al credintei generatiei de azi la credinta stramosilor nostri din vremea Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant.Din impresionatul sobor ce a onorat Seminarul nostru au facut parte: Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, patriarhul ecumenic de Constantinopol, P. F. Teoctist, Patriarh al Romaniei,  Inalt Prea Sfintitul Kalinicos de Listra, Inalt Prea Sfintitul Iacobos de Mitilene, Inalt Prea Sfintitul Alexandru de Mandias, P. F. Hrisostom de Zanchintos, , Inalt Prea Sfintitul Ieronim de Livadia, Inalt Prea Sfintitul Constantin de Skitopolis – Grecia, Inalt Prea Sfintitul Calinic de Pireu, Inalt Prea Sfintitul Nicodimos de Ielisson Inalt Prea Sfintitul Daniel al Moldovei si Bucovinei, Inalt Prea Sfintitul Nestor al Olteniei, Inalt Prea Sfintitul Petru al Basarabiei, Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu al Clujului, Vadului si Feleacului, Inalt Prea Sfintitul Pimen al Sucevei si Radautilor, Prea Sfintitul Augustin de Lvov – Ucraina, Prea Sfintitul Eftimie al Romanului, Prea Sfintitul Epifanie al Buzalui, Prea Sfintitul Ioachim al Husilor, Prea Sfintitul Timotei al Aradului, Ienopolei si Halmagiului, Prea Sfintitul Laurentiu al Caransebesului, Prea Sfintitul Calinic Botosaneanul si Prea Sfintitul Gherasim Putneanul[42].

In luna mai 2000 P. F. Hristodoulos, Arhiepiscop al Atenei si a toata Elada, insotit de o delegatie de clerici si ziaristi a poposit la Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt, la invitatia Inalt Prea Sfintitul Daniel al Moldovei si Bucovinei. Dupa primirea oficiala si cuvantul de bun sosit adresat de parintele director Ioan Mihoc, Prea Fericirea Sa a a oferit profesorilor si elevilor bucuria de a li se adresa si chiar de a se intretine cu ei pe teme duhovnicesti si de muzica bizantina.

In septembrie 2000 scoala a avut parte de o alta vizita aleasa si anume, a Prea Fericitul Sava, primatul Poloniei, invitat fiind de Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel, care l-a si insotit in aceasta vizita. Prea Fericirea Sa a oferit Bisericii „Sf. Ioan Iacob” o frumoasa icoana a Maicii Domnului si a adresat elevilor si profesorilor cuvant de folos. 

De-a lungul anilor scoala noastra a fost vizitata de intaistatatorii Moldovei, respectiv Nicodim Munteanu, Iustin Moisescu, de P. F. Patriarh Teoctist atat in calitatea sa de mitropolit al Moldovei si Sucevei cat si in calitate de patriarh al Romaniei, care au format si intretinut spiritual si material aceasta scoala. In purtarea lor de grija pentru Biserica au avut in vedere faptul ca, formarea slujitorilor Bisericii este de mare insemnatate, acordand in felul acesta o deosebita atentie invatamantului teologic.

O noua orientare si o noua deschidere a primit invatamantul teologic prin Inalt Prea Sfintitul Daniel al Moldovei si Bucovinei, care, avand in vedere perspectiva incadrarii Romaniei si a Bisericii Ortodoxe Romane intre tarile si Bisericile lumii dar si dorinta Inalt Prea Sfintiei Sale de a raspunde nevoilor credinciosilor, ca teolog si profesor de exceptie, a pus bazele unui invatamant teologic ancorat in realitatea timpului. De aceea, Inalt Prea Sfintia Sa nu numai ca a vizitat scoala de la manastirea Neamt ci i-a oferit o noua perspectiva prin faptul ca a fost initiatorul atator vizite si contacte ale Seminarului cu delegatii din tara si strainatate.

 ** *

In cronica scolii raman inscrise si alte vizite ale unor ierarhi:

·       Patriarhul Miron Cristea al Romaniei

·       Inalt Prea Sfintitul Petru al Basarabiei

·       Inalt Prea Sfintitul Damaschinos Papandreu, mitropolitul Elvetiei (Patriarhia Ecumenica).

·       Inalt Prea Sfintitul Calinic de Pireu

·       Inalt Prea Sfintitul Serafim Joanta pentru Europa Centrala si Meridionala

·       Mitropolitul Nestor Vornicescu

·       Inalt Prea Sfintitul Teofan al Olteniei

·       Inalt Prea Sfintitul Victorin de Canada si America de Nord

·       Inalt Prea Sfintitul Pimen al Sucevei si Radautilor

·       Prea Sfintitul Cristofor de Olomouc – Cehia

·       Prea Sfintitul Ieronim de Livadia

·       Prea Sfintitul Casian al Dunarii de Jos

·       Prea Sfintitul Epifanie al Buzaului

·       Prea Sfintitul Eftimie al Romanului

·       Prea Sfintitul Ioachim al Husilor

·       Prea Sfintitul Gherasim Putneanul

·       Prea Sfintitul Ioan al Covasnei si Harghitei

·       Prea Sfintitul Dr. Laurentiu al Caransebesului

·       Prea Sfintitul Simeon de Olomouc si Brno – Cehia

·       Prea Sfintitul Petru Gherghel episcopul Diocezei Romano-Catolice din Iasi

·       Prea Sfintitul Dr. Josef Homeyer episcop romano-catolic din Germania.

·       Prea Sfintitul Corneliu Barladeanu, Arhiereu vicar al Episcopiei Husilor

·       Prea Sfintitul Ioachim Bacaoanul Arhiereu vicar al Episcopiei Romanului

·       Prea Sfintitul Sebastian Ilfoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor

Demnitari si oameni de cultura – oaspeti ai Seminarului Teologic de la Manastirea Neamt

Pentru langa vizitele inaltilor ierarhi, se cuvine sa mentionam si vizite ale unor personalitati ale vietii spirituale, culturale si politice.

·       Ion Iliescu – presedintele Romaniei – mai 1995 (foto)

·       Nicolae Vacaroiu – prim-ministru al Guvernului Romaniei – 1994 si 1995

·       Victor Ciorbea -  prim-ministru al Guvernului Romaniei  - octombrie 1997

·       Ion Caramitru – ministrul Culturii – octombrie 1997

·       Victor Babiuc - Ministrul Apararii Nationale – octombrie 1997

·       Barbara Stamm – ministru familiei si protectiei sociale al landului Bavaria – Germania – de mai multe ori intre 1995-2003

·       Printul Dimitrie Sturza  - 1997

·       Victor Opaschi – consilier prezidential 

·       Laurentiu Tanase  - secretar de stat in Ministerul Culurii si Cultelor  - 2002

·       Razvan Teodorescu – academician – octombrie 1997

·       Olivier Clement – teolog ortodox din Franta

·       Pr. Dumitru Staniloae – profesor de teologie

·       Pr.Andrei Scrima – profesor de teologie

·       Pr. I.  G. Coman – profesor de teologie

·       Pr. Constantin Galeriu – profesor de teologie

·       Pr. Dumitru Radu – profesor de teologie

·       Pr. Dumitru Popescu – profesor de teologie

·       Pr. Dumitru Calugar – profesor de teologie

·       Pr. Ioan Bria – profesor de teologie

·       Pr. Ioan Ica – profesor de teologie

·       Pr. Ioan Floca – profesor de teologie

·       Pr. Vladimir Prelipcean – profesor de teologie

·       Pr. Ene Braniste – profesor de teologie

·       Pr. Constantin Cornitescu – profesor de teologie

·       Pr. Emilian Cornitescu – profesor de teologie

·       Pr. Dumitru Abrudan – profesor de teologie

·       Pr. Dumitru Radu – profesor de teologie

·       Pr. Isidor Todoran – profesor de teologie

·       Pr. Nicu Moldoveanu – profesor de teologie

·       Pr.Alexandru Stan – profesor de teologie

·       Savvas Aguridis – profesor de teologie - Grecia

·       Alexander Loveday - profesor de teologie - Anglia

·       Alexeev Anatol - profesor de teologie - Rusia

·       Economou Christos -  profesor de teologie - Grecia

·       Pr. Constantin Coman - profesor de teologie

·       Crisp Simon - profesor de teologie - Anglia

·       Dimitrov Ivan - profesor de teologie - Bulgaria

·       Dunn James - profesor de teologie - Anglia

·       Gnilka Joachim - profesor de teologie  - Germania

·       Hans Klein – profesor de teologie – Sibiu

·       Ulrich Luz - profesor de teologie - Elvetia

·       Pr. Vasile Mihoc – profesor de teologie – Sibiu

·       Hellholm David - profesor de teologie – Suedia

·       Ivliev Januarij - profesor de teologie – Rusia

·       Kaimaikis Dimitrios - profesor de teologie – Grecia

·       Karavidopoulos Ioannis- profesor de teologie – Grecia

·       Konstantinou Miltiades- profesor de teologie – Grecia

·       Myllykoski Matti- profesor de teologie – Finlanda

·       Niebuhr Karl Wilhelm- profesor de teologie – Germania

·       Patronos Giorgios- profesor de teologie – Grecia

·       Piper Ronald- profesor de teologie – Scotia

·       Pisarek Stanislaw- profesor de teologie – Polonia

·       Poyhonen Hannu- profesor de teologie – Finlanda

·       Puig y Tarech- profesor de teologie – Spania

·       Roloff Jurgen - profesor de teologie – Erlangen

·       Sanger Dieter- profesor de teologie – Germania

·       Segalla Giuseppe - profesor de teologie – Italia

·       Sorokin Alxander - profesor de teologie – Rusia

·       Szojda Damian - profesor de teologie – Polonia

·       Telford Wiliam - profesor de teologie – Anglia

·       Van der Watt - profesor de teologie – Africa de Sud

·       Urs von Arx - profesor de teologie – Elvetia

·       Nicolae Lungu -  profesor de teologie

·       Iorgu Ivan – profesor de teologie

·       Aurel Jivi – profesor de teologie

·       Emilian Popescu - profesor de teologie

·       Rafael Noica – monah, teolog si staretul Simeon – manastirea Sf. Ioan Botezatorul Essex – Anglia

·       Anestis Keselopoulos – profesor in Grecia

·       Dimitri Oikonomou – profesor in Marea Britanie

·       Arhid. Petre David - profesor de teologie

·       Ilie Cleopa - duhovnic

·       Ioanichie Balan - duhovnic

·       Teofil Paraian – duhovnic

·       Theodoros Gonza - teolog

·       Mihail Sadoveanu – sciitor

·       George Lesnea - poet

·       Andrei Plesu – scriitor

·       Constantin Ciopraga – academician

·       Virgil Candea – academician

·       Zoe Dumitrescu Busulenga – academician

·       Heinrich Pompey – profesor la Freyburg (Germania)

·       Gheorghe Platon – academician

·       Nicolae Stoicescu  - istoric

·       Paul Miron – profesor (Germania)

·       Sorin Dumitrescu  - pictor

·       Leopoldina Balanuta – actrita

·       Sofia Vicoveanca – cantareata de muzica populara

·       Maestrul Marin Constantin si membrii corului „Madrigal”

·       Iosif Nagy – tenor

si multi altii, care prin prezenta lor intr-o scoala teologica au imbogatit spiritual si cultural pe elevii scolii.

Note bibliografice

---

[1] ^{Ioan Gh. Stanciu, O istorie a pedagogiei universale si romanesti pana la 1990, 1977, p. 103.}

[2] ^{Narcis Cretulescu, Inscriptiile Manastirii Neamtu, Arhiva, Iasi, 1908, septembrie-octombrie, p. 373.}

[3]  ^{Micea Pacurariu, Arhiereii Neofit si Filaret Scriban, “MMS” XXXV (1959), nr. 1-2, p. 90.}

[4]  ^{Dionisie I. Udisteanu, Seminarul monahal, Cernica, 1937, p. 38, 40-41.}

[5] ^{N. Iorga, Manastirea Neamtului. Viata calugareasca si munca pentru cultura, Tipografia “Neamul Romanesc”, Valenii de munte, 1912, p. 88.}

[6] Partenie Apetrei, Arhimandritul Neonil, “MMS”. LII, (1976), nr. 7-8, p. 558.

[7] Diac. I. Ivan, Pr. Scarlat Porcescu, Manastirea Neamt, Iasi, Manastirea Neamt, 1981, p. 283.

[8] ^{Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. III, Bucuresti, 1981, p. 529.}

[9] Narcis Cretulescu, Inscriptiile Sfintelor Manastiri Neamtu si Secu cu a schiturilor sale dinprejur adunate de staretul Narcis Cretulescu la 1905, Manuscris nr. 171, p. 26, din Biblioteca Manastirii Neamt.

[10] Ibidem, p. 8.

[11] Ibidem, p. 8.

[12] Ibidem, p. 8.

[13] Ibidem, p. 8.

[14] Ibidem, p. 28.

[15] Ibidem, p. 28.

[16] Ibidem, p. 26-28.

[17] ^{Pr. Gabriel Cocora, Episcopia Buzaului, O vatra de spiritualitate si simtire romaneasca, Buzau, 1986, pag. 163}

[18] ^{V. A, Urechia,  Istoria scoalelor 1800-1864, Bucuresti, p. 108;}

[19] ^{D. L. Stahiescu, Vechile scoli din tinutul Neamtului, in ALPR, an (1932-1933), nr. 34, p. 92.}

[20] Ibidem

[21] Ibidem, p. 21.

[22] Diac. I. Ivan, Pr. Scarlat Porcescu, op. cit., p. 137.

[23] Narcis Cretulescu, Inscriptiile Sfintelor Manastiri Neamtu si Secu si a schiturilor sale dimprejur, Manuscis nr. 171, p. 320.

[24] Ierom. Dionisie Udisteanu,  op. cit., p. 19.

[25] ^{N. Grigoras, 24 ianuarie 1859, Unirea Moldovei si Tarii Romanesti si formarea statului national Romania, in “MMS”, XXXV (1959), nr. 1-2, p. 8.}

[26] Arhiereu Narcis Cretulescu, Inscriptiile manastirii Neamtu, in “Arhiva”, an XXXI (1910), nr. 3, p. 137-139.

[27] ^{Idem, in “MMS” citat, p. 326-330.}

[28] ^{Pr. Scarlat Porcescu, Preoti ortodocsi din Moldova luptatori pentru unirea Tarilor Romane, in “MMS” an XXXV (1959), nr. 1-2, 1959, p. 33; Mircea Pacurariu, Atitudinea slujitorilor Bisericii Ortodoxe Romane fata de actul unirii Principatelor, in “BOR”, an LXXXV (1967), nr. 1-2, p. 76-85.}

[29] ^{Prof. D. Constantinescu si alti colaboratori, Din trecutul istoric al Spitalului din Targu Neamt si ai Ospiciului de alienati din Manastirea Neamt, Bacau, 1972, pag. 17 si 78.}

[30] Ierom. Dionisie Udisteanu, op. cit. 59

[31] Arhiereu  Atanasie Dinca, Episcop Locotenent de Ramnic, Prinos, Bucuresti, 1946, pag. 20.

[32] Interpretarea Sfintei Scripturi din perspectiva ortodoxa si apuseana, Documente ale Simpozionului Est-Vest al specialistlor in Noul Testament de la Neamt (4-11 septembrie 1998), volum editat de James D. G. Dunn, Hans Klein, Ulrich Luz si Pr. Vasile Mihoc, Editura Teofania, Sibiu, 2003, traducere dupa Auslegund der Bibel in Ortodoxer und westlicher Perspektive,  Akten des west-ostlichen Neutestamentler/innen – Symposiums von Neamt (Wissenschafliche Untersuchungen zum Neuen Testament 130), herausgegeben von James D. G. Dunn, Hans Klein , Ulrich Luz und Vasile Mihoc, Mohr Siebeck, Tubingen 2000.

[33] Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, Hrana Duhovniceasca, carte cu cele mai minunate si umilincioase cugetari care suie pe om cu sufletul la cer, editura Lumina Lina, Bucuresti 2000, p. 240.

[34] ^{BOR, anul CXI, nr. 10-12, 1993 pag. 197.}

[35] ^{MMS, an XLVIII, nr. 9-10, 1971, p. 620-621.}

[36] ^{MMS, an XLVIII, nr. 9-12, 1972, p. 712-713.}

[37] ^{MMS, an LIII, nr. 7/9, 1977, p. 642.}

[38] ^{MMS, anul LII, nr. 9-12, 1976, p. 622-624.}

[39] ^{MMS, anul LVI, nr. 6-8, 1980, p. 653-655.}

[40] ^{MMS, anul LVIII, nr. 5-6, 1982, p. 451-452.}

[41] ^{MMS, anul LIX, nr. 7-9, 1983, p. 321-323.}

[42] ^{Candela Moldovei, anul VI, nr. 10-11, 1997, p. 26.}